Politica agricolă comună după 2013

Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) susţine necesitatea renunţării la criteriul istoric de stabilire a plăţilor directe pentru fermierii din ţările UE, dar nu treptat, aşa cum solicită vechile state membre, deoarece acest lucru ar însemna o continuare mascată a subvenţionării acestora în detrimentul României, a afirmat directorul executiv al FNPAR, Daniel Botănoiu, la dezbaterea publică pe tema Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013, organizată de Ministerul Agriculturii în 6 decembrie a.c..

După prezentarea poziţiei României de către ministrul Agriculturii, Botănoiu a atras atenţia, printre altele, asupra simplificării plăţilor directe. Din primele comunicări ale CE, se va încerca aducerea PAC în patru plăţi, respectiv una de bază, o a doua plată adiţională de mediu, legată de aplicarea bunelor condiţii şi practici agricole, una neobligatorie referitoare la schimbări climatice, precum şi plăţile cuplate pentru zonele defavorizate.

”Dacă până acum era greu cu o singură plată, acum discutăm de patru plăţi directe, ceea ce va fi extrem de greu de realizat şi va crea o birocraţie extrem de mare”, a spus Botănoiu.

În ceea ce priveşte măsurile de mediu, FNPAR consideră că acestea sunt o povară pentru agricultori, în special pentru cei din statele nou intrate în UE, şi vor genera costuri foarte mari, unul dintre motive fiind faptul că în aceste ţări nu există infrastructura necesară.

Referitor la includerea Directivei cadru pentru apă în eco-condiţionalitate, Daniel Botănoiu a atras atenţia că România ar trebui să aştepte să apară această directivă, deoarece încă nu se cunosc obligaţiile fermierilor.

Reprezentantul FNPAR a mai spus că politica comercială ar trebui foarte bine corelată cu PAC, pentru că România discută astăzi în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi cu ţările din blocul MERCOSUR despre liberalizarea schimburilor.

“Or, această liberalizare a schimburilor trebuie să se facă în condiţii similare, odată cu implementarea politicilor de calitate, de durabilitate, trasabilitate şi bunăstare a animalelor impuse fermierilor europeni. Noi nu înţelegem că este în regulă să deschidem aceste graniţe pentru produse care vin realizate de mână de lucru minoră sau în condiţiile utilizării unor pesticide pe care noi le-am exclus - de la 925 de pesticide am ajuns la 125 ca utilizare şi acestea extrem de scumpe - şi dorim condiţii similare pentru realizarea acestor importuri”, a explicat acesta.

Neplafonarea subvenţiilor pentru fermele mari, fiscalizarea diferită a fermelor mici, măsurile de piaţă care să menţină statele UE în competiţia cu SUA şi Brazilia – prevedere care nu se regăsea în poziţia prezentată de ministrul Agriculturii, dar şi rolul organizaţiilor profesionale în negocierile cu marile lanţuri de magazine sunt, de asemenea, puncte esenţiale la care România nu ar trebui să renunţe, consideră FNPAR.

Discuţii şi cu Comisia de Agricultură din Senat

Poziţia României privind viitoarea PAC a fost discutată de ministrul Agriculturii şi cu membrii Comisiei pentru Agricultură din Senat şi cu reprezentanţi ai mediului academic, în 7 decembrie a.c..