Reclama header big full
KWS+
Reclama header after big part 2

Rapiţa, pe post de „pom lăudat”

Cosmin TRIF
Publicat: 09 octombrie 2011 - 20:28
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Până mai ieri, agricultorii români erau „condamnaţi” să ştie doar de grâu şi porumb. Explicaţii pot fi mai multe, de la tradiţie la valorificare.

Cel puţin dintr-un punct de vedere, oamenii nu mai trebuia să-şi bată capul ce fac cu grâul ori cu porumbul. Iată însă că, cu timpul, fermierii autohtoni încep să-şi înfrângă teama de nou şi să experimenteze şi altceva.

Un astfel de exemplu poate fi rapiţa. Iniţiativa venind probabil o dată cu apariţia procesatorilor. Aşa s-a făcut că din ce în ce mai multe ferme îşi prevedeau şi rapiţa în plan.

Anul trecut, fermierii care au cultivat rapiţă au „dat lovitura”, cum se spune. La cheltuieli normale, de până la circa 2.500-3500 lei hectarul, aceştia au vândut ulterior rapiţa cu peste 330-350 euro tona. La producţii de 2.500 kilograme pe hectar, n-ai avut cum ieşi rău. În plus, n-am auzit încă pe nimeni să se plângă că n-are desfacere la rapiţă, deci era cumva rezolvată şi partea cu pricina, fără costuri suplimentare de condiţionare.

Prinzând curaj şi văzând ce repede se fac banii, o mare parte a fermierilor au continuat să mizeze, din nou, pe rapiţă. De data asta însă, lucrurile au devenit brusc extrem de complicate. Practic, din povestea de succes a rapiţei, singura neconuscută era vremea. Şi uite că tocmai vremea ne pune gând rău în 2011.

La momentul de faţă, fermierii privesc neputincioşi către cer. La două, trei săptămâni de la însămânţare, din pământul uscat nu se vede nici măcar un fir de speranţă. Că de producţii bune, ce să mai vorbim. „Rapiţa stă ca-n sac”, răspund invariabil oamenii la întrebarea care este situaţia. Cât privesc şansele ca plantele să-şi revină, acestea tind spre zero absolut cu fiecare zi fără ploaie.

Unde s-a greşit oare? Puteam face ceva mai mult ? La ce n-am fost suficient de atenţi? Că am folosit aceeaşi sămânţa ca anul trecut. Utilajele au mers le fel. Iar tehnologia, aşişderea.

Probabil una dintre explicaţiile cele mai plauzibile este aceea că agricultorii n-au avut grijă cum se cuvine de rezerva de apă din sol. Atâta cât a fost, atât cât se putea. Desigur, nimeni n-avem cum să anticipeze puterea secetei, dar asta este o altă poveste.

Cu siguranţă, analize mai laborioase, făcute de specialişti, vor furniza şi alte explicaţii. Deocamdată, cert rămâne doar faptul că majoritatea covârşitoare a fermierilor au pierderi totale cu rapiţa.

Plus încă un „amănunt”: preţul rapiţei va urca şi mai sus în 2011, iar norocoşii cu rapiţa în hambar vor câştiga înzecit.


Vizualizat: 3260 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

Campania agricolă de toamnă, întârziată de secetă în Teleorman: Rapiţa - semănată pe doar 64% din suprafaţa estimată

Campania agricolă de toamnă, întârziată de secetă în Teleorman: Rapiţa - semănată pe doar 64% din suprafaţa estimată

Toate lucrările din campania agricolă de toamnă sunt întârziate în judeţul Teleorman din cauza secetei. Rapiţa a fost semănată pe numai 64% din suprafaţa planificată, iar doar puţin peste o treime din teren a fost arat.

Buzău: Rapiţa a răsărit doar pe 5-10% din suprafaţa însămânţată

Buzău: Rapiţa a răsărit doar pe 5-10% din suprafaţa însămânţată

Din cauza secetei pedologice din ultimele luni, cele peste 9.000 de hectare de rapiţă cultivate în judeţul Buzău au răsărit în proporţie de doar 5-10%.

Rapiţă de toamnă: Peste jumătate din suprafaţa planificată a fost semănată

Rapiţă de toamnă: Peste jumătate din suprafaţa planificată a fost semănată

Peste jumătate din suprafaţa planificată pentru rapiţă de toamnă în acest an a fost semănată, însă se caută deja alternative pentru suprafeţele pe care aceasta nu a răsărit din cauza secetei.

Ialomiţa: Producţiile de cereale, floarea soarelui şi rapiţă, superioare celor din 2010

Ialomiţa: Producţiile de cereale, floarea soarelui şi rapiţă, superioare celor din 2010

Producţiile medii obţinute anul acesta la culturile de grâu, orz şi orzoaică, porumb, floarea soarelui şi rapiţă au fost superioare celor de anul trecut, însă agricultorii din Ialomiţa, sunt îngrijoraţi cu privire la culturile ce se vor însămânţa în această toamnă.

Seceta din această toamnă a compromis cultura de rapiţă a fermierilor tulceni

Seceta din această toamnă a compromis cultura de rapiţă a fermierilor tulceni

Campania de însămânţat rapiţă s-a încheiat în judeţul Tulcea. Până acum agricultorii tulceni au reuşit să însămânţeze cu rapiţă doar 10.000 din cele 51.000 de hectare propuse pentru acest an, potrivit datelor de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Tulcea.

Brăila: Cultura de rapiţă a fost înfiinţată doar pe 25 la sută din suprafaţa propusă

Brăila: Cultura de rapiţă a fost înfiinţată doar pe 25 la sută din suprafaţa propusă

În Brăila, cultura de rapiţă a fost înfiinţată pe mai puţin de un sfert din suprafaţa programată, respectiv pe 27.000 de hectare, din cele 133.000 ha programate pentru campania de toamnă, după cum a declarat, directorul DADR Brăila, Traian Cişmaş.

Gorj: Seceta accelerează recoltarea porumbului şi afectează cultura de rapiţă

Gorj: Seceta accelerează recoltarea porumbului şi afectează cultura de rapiţă

Seceta dă mari bătăi de cap agricultorilor gorjeni. Aceştia au început demarat lucrările de recoltare a porumbului, seceta accelerând ritmul acestuia de coacere. După recoltare, agricultorii se pregătesc şi de însămânţarea terenurilor, însă pământul este prea uscat pentru a fi posibile lucrările de toamnă.

Cultura de rapiţă riscă să fie compromisă de secetă

Cultura de rapiţă riscă să fie compromisă de secetă

Fermierii din mai multe judeţe sunt îngrijoraţi din cauza temperaturilor ridicate înregistrate în ultima perioadă şi susţin că această perioadă de secetă va duce la scăderea cu 50% a suprafeţelor cultivate cu rapiţă.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
cosmin trif
|
10. 10, 2011. Monday 14:33
@Felician Negrut:

1. In articol vorbesc de o marja, atat ca productie, cat si ca pret de desfacere.
2.Exista modalitati de pastrare a rezervei de apa in sol. Ca astea nu fac "minuni", este adevarat. Altfel cum va explicati ca unii fac productii bune in timp ce altii pierd mereu.
3.D-le Negrut," a castiga înzecit" este o expresie prin care vreau sa arat ca se pot obtine bani in urma cultivarii rapitei.
Multumesc.
C. Trif
2.
coman
|
10. 10, 2011. Monday 10:26
un dezastru de articol ! d-le trifu se pare ca matematica a fost ,, cui " ptr d-voastra la bac.
1.
Felician Negrut
|
10. 10, 2011. Monday 06:10
As dori sa fac doar cateva precizari:
1. La "cheltuieli normale" de 3.500 lei / ha, o productie de 2.500 kg / ha si un pret de vanzare de 330 Euro / tona, rezulta un castig de 825 Euro / ha. Transformata in lei aceasta suma inseamna exact 3.500 lei! In aceasta situatie, unde-i castigul fermierului? Cred ca expresia "n-ai avut cum ieşi rău" este o exagerare, care denota doar ignoranta sau superficialitate.
2. Sa vii si sa spui ca "agricultorii n-au avut grijă cum se cuvine de rezerva de apă din sol" denota iarasi superficialitatea cunostintelor in acest domeniu. Oricat de mare ar fi rezerva de apa din sol, in conditii de seceta severa stratul superficial al solului (acolo unde se afla samanata minuscula de rapita) tot uscat va fi iar samanata va ramane tot "ca in sac"....
3. Cu siguranta ca pretul rapitei va urca in 2012, dar sa spui ca "norocoşii cu rapiţa în hambar vor câştiga înzecit" mi se pare total nerealist. Inzecit inseamna de cel putin 10 ori mai mult.... Hai sa fim seriosi, domnule Trif!
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   

Video

Semănat în sistem No-till

Semănat în sistem No-till

Cu siguranţă aţi auzit despre “No till”, adică “fără arătură”. În ţara noastră sunt puţini fermieri care au decis să producă în acest sistem. Unul dintre ei este Laurenţiu Gogoşeanu din comuna Murgaşi, judeţul Dolj. Iată tehnologia No-till în imagini!

Reporter: Paula Ciupag
Operator imagine: Dănut Viezuină
Montaj: Claudiu Borobei

Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019

Bancul zilei

La psihiatru

La psihiatru
- Medicul meu a insistat să trec pe la dumneavoastră, spuse pacientul către psihiatru. Detalii