Criza irigaţiilor, rezolvată doar pe hârtie

Chiar dacă Ministerul Agriculturii a cerut în mod oficial furnizorilor de electricitate ENEL şi EON să nu debranşeze organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii din sectorul agricol, sub promisiunea că aceste plăţi vor fi efectuate în câteva zile, în realitate fermierii nu au nici o garanţie că îşi vor putea continua activitatea fără a avea de suferit din această cauză.

Printre primii care au luat poziţie faţă de nedreptatea pe care guvernul le-a pricinuit-o au fost reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor Agricoli Brăila (APAB), care într-o scrisoare adresată autorităţilor statului au avertizat asupra pericolului la care este supus sectorul agricol din cauza lipsei de apă.

„România se confruntă în permanenţă cu riscul de secetă sau cu un nivel scăzut de precipitaţii, iar reprezentanţii săi nu au sesizat organismele europene, cu privire la acest handicap”, susţin oficialii APAB. Tot ei constată că „sistemele actuale sunt, într-adevăr, mari consumatoare de energie, dar energia repartizată către irigaţii este cea mai scumpă, iar costurile pentru irigat sunt insuportabile pentru agricultori”.

În plus, guvernului i se reproşează că nu a dat nici un fel de importanţă investiţiilor în surse gravitaţionale sau de energie neconvenţională. „Nici o structură oficială a statului român nu a analizat, în mod serios, acest handicap al agriculturii, iar acum ministerele implicate acceptă cu iresponsabilitate faptul împlinit”, se plâng reprezentanţii APAB.

„Pe fondul secetei declanşate în zona de sud-est a României, suntem în imposibilitatea de a începe irigaţiile, deoarece Ministerul Agriculturii nu şi-a respectat promisiunile de a plăti, până pe 20 februarie, penalităţile la energia consumată pentru apa de irigaţii către furnizorii de energie electrică. Ni s-a spus că banii sunt blocaţi de Ministerul Finanţelor”, a declarat Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (LUAIR).

Recent, Electrica SA a transmis agenţiilor subordonate o avertizare de aplicare a măsurilor de debranşare pentru neîncasarea unor penalităţi de întârziere la plată de către bugetul statului. Mihail Dumitru a anunţat ulterior că va achita toate penalităţile înregistrate la plata energiei electrice facturate de furnizori pentru consumul din irigaţii aferent anului 2009 şi primelor patru luni din acest an.

Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri avute de reprezentanţii MADR cu cei ai furnizorilor de energie electrică ENEL şi EON.

Potrivit MADR, încă de la începutul anului au fost purtate discuţii la nivelul Comisiei Europene pentru acceptarea subvenţionării apei de irigat, dar conform reglementărilor actuale subvenţionarea mijloacelor de producţie nu este admisă, singura posibilitate rămânând realizarea de investiţii în vederea reducerii costurilor de energie şi de apă.

Astfel, MADR a lansat, în aprilie 2010, măsura 125 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care se pot face investiţii pentru îmbunătăţirea infrastructurii de irigaţii din proprietatea organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI).

Aproximativ 380 de organizaţii din domeniu, care reunesc peste o mie de agricultori, sunt afectate de lipsa energiei electrice, iar 430.000 hectare de culturi agricole riscă să fie compromise. Cele mai expuse judeţe sunt Brăila, Călăraşi, Dolj, Ialomiţa, Olt, Teleorman, Tulcea şi Vrancea. La nivel naţional, suprafaţa de teren agricol irigabil este de aproape trei milioane de hectare.

Investiţie germană

Cea mai mare moară din România a fost inaugurată de curând, în localitatea timişeană Carani, de grupul de firme cu capital german ATON Transilvania. Având o capacitate de procesare de 500 tone de grâu în 24 de ore, Moara Carani 5 este la ora actuală cel mai important producător de făină din zona de vest a ţării. Investiţia de 11 milioane de euro, susţinută aproape integral din fonduri proprii, a beneficiat şi de sprijinul Uniunii Europene, prin programul SAPARD.

Proiect pentru femeile de la ţară

Federaţia Agrostar în parteneriat cu Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediu Rural din Galiţia (Spania) si Asociaţia Femeilor şi Familiilor din Mediu Rural (România) a demarat proiectul „Emanciparea Femeilor pentru Dezvoltare Rurală. Emancipare, Ocuparea forţei de muncă, Antreprenoriat”, proiect finanţat din.

Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane.
Obiectivul general al proiectului este promovarea femeilor din mediul rural pe piaţa muncii din România şi creşterea ratei de ocupare în rândul acestei categorii de populaţie, prin asigurarea accesului la servicii specializate de formare, informare şi consiliere profesională.

969 de cereri pentru Măsura 125

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a primit 969 de cereri de finanţare pentru accesarea Măsurii 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii".

Proiectele au fost depuse în cadrul primei sesiuni aferente Măsurii 125, care a fost deschisă în perioada 15 martie-15 aprilie 2010, urmând ca în al doilea semestru al acestui an, în conformitate cu decizia Comitetului de Monitorizare al PNDR, să se deschidă o nouă sesiune.

Dintre proiectele depuse, 870 de cereri au fost declarate conforme şi vor trece în etapa de verificare a eligibilităţii. Valoarea totală a cererilor de finanţare conforme este de 923.503.998 Euro.

MADR strânge cureaua

Ca urmare a deciziei Guvernului de a reduce cheltuielile din sectorul public, începând cu luna iunie 2010, ministrul Agriculturii a emis un ordin privind cuantumul reducerilor de cheltuieli pentru aparatul central.
Astfel, se vor reduce cu 25% toate sumele alocate în anul 2010 pentru convorbiri telefonice, achiziţii de mobilier de birou, obiecte de inventar, consumabile/rechizite, deplasări interne şi externe, chirii.

De asemenea, MADR va reduce cheltuielile alocate pentru carburantul auto necesar deplasării cu autoturismele de serviciu ale ministrului şi secretarilor de stat, dar şi pentru autoturismele din parcul auto al instituţiei.

Ministerul estimează că economia totală realizată la bugetul de stat va fi de circa 750.000 lei.