Cine coace preţul pâinii?

Ce se va întâmpla în 2010 pe piaţa grâului? Actualmente, conform datelor din piaţă, preţul grâului variază, în medie, între 0,45 şi 0,5 lei per kilogram.

La începutul anului în curs, reprezentanţi ai asociaţiilor de morărit şi panificaţie susţineau că în prima jumătate a lui 2010, preţul grâului nu va suferi modificări considerabile. Aprecierea acestora era bazată pe stocurile existente.

Din păcate, experienţa ne-a arătat de multe ori că, la noi, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Cu atât mai mult cu cât, după cum se ştie, în România avem de-a face cu o puternică piaţă neagră a cerealelor, estimată după unii la circa un miliard de lei.

Producţii bune dar preţ mic la vânzare

Ioan Stanciu, director coordonator DADR Alba este de părere că, în acest moment, e destul de greu de anticipat ce se va întâmpla pe parcursul anului 2010. Pe de altă parte, există câteva semnale care conduc mai degrabă spre o stagnare ori chiar scădere a preţului grâului. "Este foarte greu de spus exact cât va fi preţul grâului. Ceea ce pot să vă spun este că anul a început bine. Am avut şi precipitaţii, culturile arată bine. Şi acum, vremea e bună. Deci, asta înseamnă că ne putem aştepta la o producţie mare de grâu în 2010", declară Ioan Stanciu.

Printre factorii cei mai importanţi care influenţează direct preţul grâului se numără existenţa spaţiilor de depozitare şi accesul fermierilor la acestea. Din păcate, pentru majoritatea producătorilor, spaţiile de depozitare sunt inaccesibile.

“Se ştie faptul că majoritatea producătorilor agricoli mici şi mijlocii nu deţin spaţii de depozitare a cerealelor, însă nici nu îşi pot permite să folosească alte locaţii asemănătoare, din cauza costurilor foarte mari. A fost o încercare cu primul siloz, dar n-a mers din cauza absenţei finanţării. Prin urmare, fermierii se descurcă tot pe cont propriu...”, explică Ioan Stanciu.

O altă posibilitate de susţinere a fermierilor, care ar putea influenţa inclusiv formarea preţurilor, este sistemul de achiziţii a cerealelor prin intermediul preţului de intervenţie. Cum văd fermierii rolul preţului de intervenţie?

“Dacă am şti că e vorba de un preţ stabil, atunci ne-am putea baza pe preţul de intervenţie. Producătorul trebuie să ştie din timp la ce preţ ar putea valorifica producţia, pentru a-şi putea face toate calculele. Din câte ştiu eu, preţul de intervenţie este sub cel al pieţei. Dacă e aşa, cu ce ne ajută pe noi?”, întreabă Ioan Stanciu.

Nu se poate fără spaţii de depozitare

Spre deosebire de interlocutorul nostru din Alba, care vorbeşte de un preţ în stagnare, producătorii agricoli din zona Satu Mare se aşteaptă mai degrabă la o creştere a preţului grâului. Teoretic.

“Anul trecut preţurile au scăzut. Anul acesta încă n-am reuşit să primim subvenţia de la APIA. Ne amintim că în urmă cu doi ani, grâul a costat 0,6 lei kilogramul şi de atunci toate cheltuielile au crescut continuu. În mod normal, ar trebui să crească şi preţul de vânzare", explică Liviu Ciucoş, preşedinte la Societatea Agricolă Înfrăţirea Carei.

În opinia lui Liviu Ciucoş, soluţia ideală este ca fiecare producător să deţină în proprietate spaţii de depozitare adecvate. Altfel, "costurile cresc din nou. În plus, mai apare pericolul amestecării cerealelor. Ce folos că am adus grâu de o anumită calitate, dacă primesc înapoi grâu mai slab, din cauză că s-a amestecat cu altul. După părerea mea, nu se poate face agricultură performantă fără spaţii de depozitare. Cei care nu îşi permit individual, ar trebui să deţină în comun un spaţiu de depozitare”, spune Liviu Ciocoş.

În ceea ce priveşte preţul de intervenţie, reprezentantul fermierilor din Satu Mare doreşte să-i propună lui Daniel Cioloş, comisarul european pe agricultură, ca statul să subvenţioneze doar culturile care au folosit sămânţă certificată.

“Vreau să-i propun domnului Cioloş să reglementeze ca doar fermierii care folosesc sămânţă certificată să poată beneficia de subvenţii. În felul acesta am asigura produse de calitate şi am susţine şi activitatea de cercetare. Ştim cu toţii că astăzi în România o mare parte dintre producătorii mici folosesc sămânţă din pod. Vă daţi seama, în străinătate cred că nimeni nu procedează ca noi. Europenii merg doar pe produse certificate şi de aceea obţin recolte mari”, susţine Liviu Ciucoş.

Piaţa neagră bulversează preţurile

În opinia lui Valentin Kovacs, preşedinte la Asociaţia Balint Gazda Egyesulet Lugoj, Timiş, în România un rol esenţial în formarea preţului îl are piaţa neagră a cerealelor. Câtă vreme tranzacţiile nefiscalizate se menţin la un asemenea nivel, preţul grâului nu va urma logica firească a lucrurilor.

Desigur, în afara statisticilor oficiale cu privire la amploarea pieţei negre a cerealelor, cea mai bună dovadă o regăsim în ştirile din publicaţiile locale. Astfel, aproape că nu există zi a săptămânii în care comisarii Gărzii Financiare din judeţele limitrofe Ungariei să nu depisteze câteva camioane care transportă ilegal cereale din UE cu destinaţia România.

“Eu cred că în viitorul foarte apropiat samsarii vor împinge intenţionat preţul în jos. Ei vor achiziţiona cereale în scop de speculă. Apoi, după o perioadă, când samsarii vor începe să vândă, preţul la grâu va începe să crească din nou. Aşa se face profit, nu muncind, ca noi...”, explică Valentin Kovacs.
În opinia lui Valentin Kovacs, spaţiile de depozitare pot influenţa până la 30-40 la sută din preţul grâului.

“Sigur că spaţiile de depozitare sunt foarte importante. Gândiţi-vă că una este să vinzi acum, la un preţ mic, să spunem, şi alta să vinzi peste 2-3 luni, când piaţa va fi alta”, declară Valentin Kovacs.
Preţul de intervenţie depinde, de fapt, tot de depozitare.

“Fermierii nu pot vinde grâu statului când vor ei, ci numai atunci când cere APIA. Întrebarea este unde să-şi păstreze producătorii grâul până îl pot livra la stat? Deci, iar ajungem la depozite...”, explică fermierul.

Preţul e dat de cererea mică

Viorel Matei, membru în Consiliul de Administraţie al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) este de părere că lucrurile trebuie obligatoriu privite în contextul pieţei europene, “locul” unde se stabileşte şi preţul grâului autohton. Preţul grâului din România nu poate creşte semnificativ, deoarece piaţa româneacsă este strâns legată de cea europeană. Iar pe piaţa mondială analiştii estimează o stagnare a preţului la grâu.

“Piaţa din România urmează piaţa europeană, deci şi la noi lucrurile vor sta la fel, adică preţurile nu vor creşte. Un alt argument ţine de puterea de cumpărare, care este mică, iar consumul este în scădere. Cererea fiind mică, înseamnă că nici preţul nu va creşte”, susţine Viorel Matei.

În ceea ce priveşte depozitarea cerealelor, Viorel Matei spune că programul “primul siloz” nu a avut absolut nici un impact asupra fermierilor. “Vedeţi dumneavoastră, aproape toate costurile cad doar pe fermier, care, fără o finanţare adecvată, nu mai rezistă”, explică Viorel Matei.

Reprezentantul FNPAR aminteşte aici şi de mafia cerealelor, care, evident, îi afectează tot pe producătorii corecţi. “Au făcut la început mare tam-tam, au prins vreo două, trei camioane, după care totul s-a oprit. Între timp, contrabandiştii îşi văd liniştiţi de treabă…", susţine Viorel Matei.

Preţul de intervenţie, un program ineficient

Un alt program sortit eşecului, cel puţin din punct de vedere al sprijinului acordat producătorului, este şi cel privitor la achiziţia cerealelor de către APIA, prin instituirea aşa-numitului preţ de intervenţie. În primul rând, repezentantul FNPAR spune că statul nu ştie cu certitudine ce cantitate de grâu poate prelua de la fermieri, deoarece acest lucru este decis prin forurile europene, în funcţie de Politica Agricolă Comună.

“Apoi, procedura prin care se fac analizele privind indicii de calitate este greoaie şi ineficientă. Fermierii trebuie să predea grâul la APIA, urmând ca probele de calitate să se efectueze ulterior. În situaţia în care cerealele nu corespund, producătorii trebuie să-şi transporte marfa înapoi pe cheltuiala lor. Repet, oamenii nu au nici o certitudine că cerealele lor vor fi achiziţionate, fapt care, alături de preţ, îi descurajează să apeleze la acest program european”, explică Viorel Matei.

Adrian Rădulescu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii confirmă într-un fel nemulţumirile fermierilor faţă de sistemul de achiziţie a cerealelor de către APIA prin preţul de intervenţie, susţinând faptul că, până în prezent, nici un producător român nu a solicitat valorificarea grâului prin acest mod.

“Pot să vă spun că până acum nici un fermier nu a depus cerere la APIA pentru a vinde grâul la preţul de intervenţie, stabilit de UE”, declară Adrian Rădulescu. Oficialul român nu a dorit să comenteze mai multe pe marginea acestui subiect.

Referitor la o posibilă estimare a preţului grâului din România, Rădulescu nu a dorit să facă nici o apreciere, susţinând că acest atribut revine exclusiv jucătorilor din piaţă şi nu statului.

Veşti bune, veşti rele

Aşadar, după cum vedeţi, unii jucători de pe piaţă apreciază că în 2010 vom mânca pâine mai scumpă în timp ce alţii, dimpotrivă, susţin că preţurile nu vor creşte semnificativ. Asupra a două chestiuni sunt însă cu toţii de acord: faptul că statul se implică prea puţin în susţinerea fermierilor şi că astăzi, în agricultură, unii dintre cei mai rentabili jucători sunt contrabandiştii. Evident, Guvernul nu are timp să se ocupe nici de ei...

PREŢURI MEDII PE PIEŢELE REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA
Grâu pentru panificaţie

PIAŢA MONDIALĂ A GRÂULUI

În 2009, producţia mondială de grâu a fost de circa 672 milioane de tone, în scădere comparativ cu 2008. Anul trecut, preţul grâului, pe plan internaţional, a scăzut la 289,2 dolari/tonă, iar în 2010 analiştii estimează că se va ajunge la 224,9 dolari/tonă, în special din cauza stocurilor existente.
De asemenea, analiştii estimează că în următorii ani preţul grâului va înregistra o stagnare, ca urmare a creşterii ofertei pe termen mediu şi lung.

La nivel mondial, cei mai importanţi producători de grâu rămân China, India, Statele Unite ale Americii, Federaţia Rusă şi Franţa.

Principalii exportatori sunt Statele Unite ale Americii, Canada, Federaţia Rusă, Uniunea Europeană, Australia şi Ucraina. În ceea ce priveşte importurile de grâu, aici clasamentul arată astfel: Orientul Mijlociu, Egipt, Iran, Japonia, Algeria etc.

Conform datelor statistice, din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, în 2009 România s-a situat în primele patru state membre cultivatoare de grâu. Cu toate acestea, la producţie s-a clasat pe locul al şaptelea, din cauza randamentului la hectar, care a reprezentat mai puţin de jumătate (44,7%) din randamentul mediu al Uniunii Europene.