Calendarul lucrărilor agricole în luna lui cireşar

• Recoltarea rapiţei pentru ulei este o lucrare grea, deoarece seminţele se scutură foarte uşor. Operaţiunea se poate executa în una sau în două faze, cu combina de cereale, direct din lan. Recoltarea în două faze este indicată atunci când plantele se îngălbenesc, când seminţele încep să se brunifice, să se întărească şi când au umiditatea de 30%.

Tăierea plantelor se face cu vindroverul la înălţimea de 20-30 cm. În câteva zile, seminţele ajung la umiditatea de 12-14%, moment în care se impune treieratul cu combina, din mers, tăind miriştea sub brazda de rapiţă.

Recoltarea cu combina se face după 7-9 zile de la data efectuării tratamentului cu desicanţi, direct din lan. Frecvent se foloseşte desicantul Reglone 2-3 l/ha, dizolvat în 150-200 litri apă, care se aplică atunci când silicvele devin galben-liliachii şi când seminţele prind culoare.

Recolta se strânge atunci când umiditatea seminţelor scade sub 16%.

Pentru a reduce cât mai mult pierderile, lucrarea se execută dimineaţa, seara şi chiar în cursul nopţii. După aceea, se face precurăţirea seminţelor, iar umiditatea se reduce la 10%. Raportul între producţia de boabe şi cea de paie este de 1:1,5-2.


• Mazărea pentru boabe. Momentul optim de recoltare este greu de surprins, din cauza coacerii eşalonate a boabelor şi a păstăilor. Dehiscenţa păstăilor şi culcarea tulpinilor la pământ favorizează pericolul de scuturare a seminţelor.
Se apreciază că perioada optimă de recoltare este de 4-5 zile şi începe atunci când plantele şi 75% din păstăi se îngălbenesc, frunzele se uscucă, iar boabele se întăresc.

În ţara noastră, recoltarea lanurilor de mazăre se efectuează divizat. În prima fază, plantele se smulg sau se taie, după care se lasă în brazdă câteva zile pentru uniformizarea coacerii, apoi se treieră cu combina de cereale. Pentru a preveni spargerea boabelor, se măreşte distanţa între bătător şi contrabăbător şi se reduce turaţia la 600 de rotaţii/minut.

Recoltarea directă a mazării cu combina se poate efectua la soiurile de tip afila, ale căror plante nu se culcă.

După recoltare şi înainte de depozitare, boabele de mazăre se condiţionează şi se gazează împotriva gărgăriţei.

Producţia de boabe reprezintă 35-50%.


Semănatul culturilor succesive

Ploile căzute în ultima vreme fac posibil semănatul culturilor cu perioadă scurtă de vegetaţie pe suprafeţele eliberate, după recoltarea orzului, a cartofilor timpurii etc.

• Semănatul porumbului în prima decadă a lunii iunie poate beneficia până la venirea brumelor de toamnă de peste 1200oC, în zonele de câmpie, fapt care permite folosirea hibrizilor extratimpurii şi timpurii, cu o perioadă de vegetaţie ce nu depăşeşte 110 zile. Fertilizarea se face numai cu îngrăşăminte cu azot, în doze de 60-100 kg/ha s.a., sau cu îngrăşăminte complexe.

Densitatea acestei culturi trebuie să fie de 60-70 mii plante/ha. Cultura succesivă a porumbului reuşeşte pe solurile cu aport freatic şi, desigur, acolo unde cultura poate fi irigată.

• Pentru cultivarea fasolei boabe, în special pe un teren prea tasat şi încărcat cu buruieni şi cu resturi vegetale, se execută imediat o arătură superficială cu plugul în agregat cu grapa stelată. Dacă terenul nu se ară, pregătirea se face direct cu grapele cu discuri, în agregat cu gape cu colţi. Înainte de a semăna, se fertilizează cu 60-80 kg/ha azot s.a., sau cu îngrăşăminte complexe.

Lucrarea propriu-zisă se poate realiza în benzi de câte 3 rânduri, la 45 cm unul de celălalt, şi lăsând 70 cm între benzi sau la distanţa de 50 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm pe solurile mijlocii şi revene şi de 5-6 cm pe solurile mai uşoare şi uscate.

Se seamănă 40-50 b.g./mp în cultură neirigată şi 50-55 b.g./mp în cultură irigată, revenind în funcţie de mărimea seminţelor până se ajunge la 80-200 kg/ha.

• Cultura succesivă de soia poate reuşi în zonele de câmpie pe terenuri fertile şi cu posibilităţi de irigare, dacă se vor cultiva soiuri foarte timpurii, cu perioada de vegetaţie de 70-90 de zile. Terenul se pregăteşte fie prin arătură superficială, fie prin treceri repetate cu grapa cu discuri. Semănatul se poate realiza şi direct în mirişte, cu semănători speciale, imediat ce s-a eliberat terenul de planta premergătoare.

Tehnica semănatului, a combaterii buruienilor, bolilor şi dăunătorilor este asemănătoare celei pentru culturile înfiinţate în ogor propriu. Densitatea este de 55-65 b.g./mp.

 • Meiul este o altă cultură valoroasă şi se poate semăna atât în zonele de câmpie, cât şi în cele de deal, fără nici un risc. Soiurile actuale (Marte, Mărgărit, Minerva) ajung la maturitate în circa 70-90 de zile. Cultura reuşeşte foarte bine pe solurile mijlocii din câmpie, dar se poate cultiva cu bune rezultate şi pe solurile acide.

Terenul pregătit numai cu grapele cu discuri se fertilizează cu îngrăşăminte complexe, înainte de semănat. Semănatul se execută la 12,5 sau 25 cm între rânduri, la adâncimea de 2-2,5 cm, folosind 15-25 kg de sămânţă pentru un hectar.

În cazul în care terenul este uscat, după semănat se recomandă trecerea cu tăvălugul, pentru ca plantele să răsară cât mai rapid.

• Semănatul lupinului alb în miriştea culturilor care părăsesc terenul devreme permite obţinerea până în toamnă a unei cantităţi de materie organică echivalentă cu efectul a 20 tone/ha gunoi de grajd. Semănatul trebuie realizat imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare, la distanţa între rânduri de 15-20 cm, cu 65-75 seminţe germinabile/mp.


IMPORTANT

- Nu depozitaţi boabe cu umiditatea de peste 14%, deoarece acestea se depreciază imediat.

- Cea mai ieftină şi mai indicată metodă pentru a reduce conţinutul de umiditate din boabele recoltate este expunerea la soare şi lopătarea.

- Curăţiţi bine magaziile înainte de a depozita noua recoltă. Eliminaţi resturile de boabe din anul trecut. Spălaţi duşumelele cu apă cu sodă şi văruiţi pereţii cu soluţie de var şi piatră vânătă. Puneţi site la geamurile magaziilor şi luaţi măsuri de distrugere a rozătoarelor.


ŞTIAŢI CĂ...

Plantele medicinale şi aromate reprezintă, în prezent, dar şi în viitor, o sursă importantă de venituri pentru cultivatorii mici şi mari.

- 80-85% din populaţia globului se tratează cu ajutorul remediilor empirice, tradiţionale, dintre care 90% sunt obţinute din plante;

- 45% din medicamentele actuale se obţin din plante;

- în ultimii ani, în fitoterapia empirică şi cultă se folosesc circa 200 de mii de specii de plante, 230 dintre acestea fiind cu utilizare largă;

- din cele 400 de mii de specii vegetale existente pe pământ, maximum 20 de mii au fost încercate în fitoterapie, numai 1100 au fost studiate, iar speciile din care se izolează substanţe pure, utilizate apoi la prepararea unor medicamente moderne, sunt în număr de 250.


SECETA PEDOLOGICĂ SE ACCENTUEAZĂ

Dezbatere la ASAS

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) “Gheorghe Ionescu Şişeşti”, împreună cu Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), şi cu Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), organizează în data de 17 iunie 2009 dezbaterea naţională pe tema secetei şi a deşertificării, la care sunt invitaţi să participe şi ministrul agriculturii Ilie Sârbu, şi cel al mediului, Nicolae Nemirschi.

Iniţiată de ASAS, şi anunţată la conferinţa de presă susţinută de cele trei instituţii în data de 20 mai 2009 la sediul ASAS, dezbaterea are în centrul  atenţiei “Evoluţia fenomenului de secetă în 2009 şi efectele acesteia în agricultură”. “Cu toate ploile căzute în ultima perioadă, seceta poate fi considerată în continuare un fenomen endemic. De aceea, trebuie luate măsuri de combatere a efectelor acesteia în agricultură”, ne-a declarat Acad. Prof.dr. Cristian Hera, preşedinte al ASAS.


Zile caniculare şi nopţi tropicale

Potrivit ANM, în a doua parte a lunii iunie, cantităţile de precipitaţii vor fi în general deficitare, comparativ cu cerinţele faţă de apă ale plantelor agricole din această perioadă, în majoritatea zonelor agricole. Ploile pot avea caracter de aversă, fiind însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi, izolat, căderi de grindină.

Maximele termice prognozate pentru luna iunie, de peste 35 de grade în timpul zilei şi temperaturile minime care pot coborî sub 10 grade, în cursul nopţii, se vor menţine la valori mult mai ridicate decâât cele normale şi îîn lunile iulie şi august. În luna iulie, dar şi în ultima lună a verii, precipitaţiile ar putea fi sub normele climatologice lunare.

Perioadele caniculare vor fi urmate de o instabilitate atmosferică: vijelii, descărcări electrice şi grindină.


Deficitul de apă din sol se intensifică

Avertizările ANM rămân aceleaşi, chiar dacă în urma precipitaţiilor recente s-a simţit o revigorare a stării de vegetaţie a plantelor prăşitoare, ca urmare a refacerii necesarului de apă în stratul din sol 0-20 cm. În schimb, precipitaţiile căzute au generat efecte mecanice, prin intensificarea fenomenelor de vijelie şi căderile de grindină, care au determinat perforarea aparatului vegetal sau culcarea plantelor la pământ.

“Prognozele pe termen lung confirmă menţinerea deficitului de apă din sol şi chiar accentuarea acestuia, începând din a doua jumătate a lunii iunie, când se anunţă temperaturi ridicate pentru această perioadă, cu zile caniculare şi maxime ce pot depăşi 35 grade, şi nopţi tropicale. Dacă la toate acestea adăugăm şi precipitaţiile reduse, putem confirma insuficienţa umidităţii din sol ”, ne-a declarat Elena Mateescu, Şef Laborator Agrometeorologie al ANM.

Specialiştii spun că în prezent sunt afectate un milion de hectare agricole din cele şapte milioane cultivate, din cauza secetei pedologice manifestate în aproape toate regiunile agricole ale ţării. Dacă orzul, care are o perioadă de vegetaţie mai scurtă, a scăpat, porumbul, floarea soarelui, soia, dar şi cerealele păioase, în special grâul şi culturile înfiinţate în toamnă, preponderent cele din sudul, sud-estul, estul şi vestul ţării, vor avea de suferit.

“Pe profilul de sol 0-100 cm, ca urmare a cerinţelor mari faţă de apă ale plantelor de grâu aflate în faze de consum maxim (înspicare, înflorire, umplerea bobului), conţinutul de umiditate va prezenta valori deficitare îndeosebi în sudul, sud-estul, estul si vestul ţării, seceta pedologică având diferite grade de intensitate (extremă, puternică şi moderată).
Temperaturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor va accentua deficitul de apă din sol, ceea ce va conduce la degradarea stării de vegetaţie, în special la plantele prăşitoare, care va fi resimţită mai ales în lunile iulie şi august, când cerinţele plantelor prăşitoare faţă de apă sunt deosebit de ridicate, de 110-150 l/mp. Sfatul nostru pentru agricultori este să nu renunţe la irigaţii şi să elimine buruienile din culturile prăşitoare”, ne-a explicat Elena Mateescu.