KWS+
Reclama header after big part 2
AGRICOVER

Agricultura extremelor

Publicat: 28 iulie 2010 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Are românul o vorbă... „un necaz nu vine niciodată singur”. Şi de parcă nu suntem destul de năpăstuiţi, toate vremurile grele par să se fi acomodat foarte bine la noi. Dacă până nu demult fenomenele meteo ne dădeau dureri de cap cu intensităţi mai mici sau mai mari, acum ne-au rămas extremele. Ori e caniculă şi secetă de pârjoleşte tot, ori vin ploile de nu se mai opresc şi ne inundă culturile scăpate de pârjol.

Desigur, ca de obicei, toate astea ne găsesc absolut nepregătiţi. Fără diguri, fără recolte asigurate, fără spaţii de depozitare, fără bani pentru respectarea tehnologiilor de cultură, fără utilaje performante. Şi toate astea se repetă de la an la an, cu şi mai multe necazuri şi pierderi pentru cei ce se mai încăpăţânează să facă agricultură în România.

Agricultura românească trece printr-o interminabilă (dar, se pare, ineficientă) restructurare de sistem economic, organizaţional şi tehnologic, deoarece nivelul ei este depăşit de câteva ori de cel obţinut în ţările dezvoltate vest-europene. Industria alimentară se luptă din greu pentru supravieţuire, în condiţiile deficienţelor în aprovizionarea cu materii prime şi a concurenţei produselor străine.

Alocările de capital în acest domeniu au fost mult timp sub necesităţile de dezvoltare, cu excepţia unor ramuri prioritare. Fiind preponderent orientat spre consumul intern şi numai câteva ramuri cu ieşire pe piaţa externă, complexul agroalimentar era finanţat sub nivelul necesităţilor, fapt care a frânat mult timp dezvoltarea lui. Acest sector este important şi prin faptul că, de modul cum funcţionează, depinde în mare măsură şi calitatea vieţii.

Mai mult, revenirea la proprietatea privată a atomizat agricultura, transformând-o în gospodării mici şi mijlocii care în prezent nu dispun de potenţialul necesar pentru o activitate rentabilă. Una dintre principalele probleme ale agriculturii româneşti rămâne numărul mare de exploataţii mici, care reprezintă peste 90 la sută din totalul celor aproximativ 4,15 milioane de exploataţii cu profil agricol existente în România.

Încurajarea apariţiei şi dezvoltării fermei de tip familial, care deţine în exploatare 30-100 de hectare de teren agricol, chiar şi mai mult, precum şi un integrator zootehnic pentru furajele obţinute (zootehnia este caracteristica principală a fermei de tip familial), reprezintă o mare şansă şi oportunitate de relansare a agriculturii româneşti. Ori, din păcate, la noi tocmai acest segment este supus celor mai mari riscuri şi celor mai puţine intervenţii guvernamentale.

Cu toate necazurile, agricultura românească mai are şanse. Necesită doar o atenţie mai mare, adică o creditare şi o subvenţionare corespunzătoare, investiţii mai multe în rentabilizarea producţiilor vegetale şi animaliere, dar şi aplicarea unor măsuri urgente în ceea ce priveşte promovarea şi comercializarea produselor româneşti pe marile pieţe europene şi mondiale. Pe scurt, avem cu ce, ştim cam ce trebuie făcut, dar când vine vorba de aplicat teoriile, toată lumea ridică din umeri.

Invocarea eternelor lipsuri din buget nu soluţionează, ci doar demonstrează incapacitatea şi indiferenţa unora. De aici şi până la a lăsa agricultura românească pradă intemperiilor, nu e mult. Cam cât ai zice „porumb inundat” sau “hambar gol”…

Vizualizat: 640 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semănătoarea TUME Nova Combi Star 4000 Grădina lui Piper - o livadă intensivă, irigată și protejată KRONE BiG Pack – Randament și densitate!

Bancul zilei

Ce păţeşte un hoţ...

Ce păţeşte un hoţ...
Un hoţ intră într-o casă şi începe să fure. Detalii