Interdicţia impusă săptămâna trecută de Rusia asupra importurilor de legume din statele membre ale Uniunii Europene, ar putea consolida poziţia Turciei ca lider pe piaţa furnizorilor de fructe şi legume proaspete.
De trei zile, Germania şi Cehia su sistat toate importurile de castraveţi din Europa, inclusiv din România, ceea ce a dus la pierderi zilnice de peste o sută de mii de euro pentru legumicultorii români care exportă în UE.
După unii, criza financiară va fi urmată de o alta, şi mai cumplită, de natură alimentară. Principalele argumente ţin de creşterea locuitorilor de pe glob şi de scumpirea resurselor. Conform estimărilor, cel mai tare vor suferi ţările mari şi sărace, gen India etc.
Ultimul trend în materie de valorificare a legumelor pare să fie livrarea de către producător direct la domiciliul consumatorului.
România nu a primit loturi de castraveţi bio din Spania, suspectaţi că ar fi cauzat infectarea cu bacteria Escherichia coli a peste 200 de persoane din Germania, informează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), scrie Agerpres.
Oficialii germani au identificat sursa infecţiilor cu bacteria E. coli care a ucis patru oameni şi a îmbolnăvit alte o sută de persoane: castraveţii importaţi din Spania.
Deşi Buzăul era recunoscut pe plan naţional ca un centru de producţie agricolă cu greutate, în pieţe preţurile au crescut considerabil. Ritmul de creştere al preţurilor la legumele din pieţe pare să nu se tempereze, ba mai mult tarifele îşi continuă ascensiunea vertiginoasă de la o zi la alta.
Valoarea importurilor de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee din 2010 a depăşit 8,88 milioane euro, în timp ce în 2009 a totalizat 5,68 milioane euro pentru 23.833 tone de astfel de legume aduse de pe piaţa externă.
'Două sute de soiuri şi hibrizi de legume, în special tomate, creaţii ale cercetării româneşti, au fost testate timp de şase luni la Staţiunea de cercetări legumicole Buzău în comparaţie cu produse similare din străinătate. Legumele aduse din afară au rezistat şase luni fără să se strice, în vreme ce legumele româneşti au început să se deprecieze după primele două săptămâni', a declarat, joi, pentru AGERPRES, Costel Vânătoru, secretar ştiinţific la Staţiunea de cercetări legumicole din Buzău.
'În ultimii ani, au avut loc cinci campanii finanţate de Uniunea Europeană, pe o suprafaţă de 982,25 de hectare - aproximativ 739 hectare în podgoria Sarica Niculiţel şi circa 241 hectare în podgoria Istria Babadag. Suma dată până în prezent este de peste 15 milioane de euro', a declarat luni, în şedinţa Colegiului Prefectural al judeţului Tulcea, directoarea DADR, Luminiţa Răileanu.