FERMIERII ROMÂNI pentru care SUBVENȚIILE NU CONTEAZĂ!

Îl întreb pe tânărul fermier din fața mea dacă și-a luat subvenția pe terenul lucrat și ce subvenție primește. Se uită surprins la mine și deloc supărat de subiectul care macină nervii agricultorilor din România. Zâmbește.

Sincer, nu știu exact. Pentru a produce încât să nu te plângi că nu ai subvenții, dar dacă-ți vin subvențiile să fie un ajutor binevenit, trebuie să ai o tehnologie performantă aplicată culturilor. Dau un exemplu, producătorii de mere. Dacă un producător român produce 25 de tone la hectar nu poate să fie  la fel de profitabil și competitiv cu un producător polonez care scoate 80 de tone la hectar, spune tânărul fermier.

De ce contează prea puțin subvenția, mai ales că vorbesc cu un tânăr fermier care abia a împlinit 24 de ani? Pentru că tânărul nostru este pasionat de o altfel de agricultură și este implicat într-un proiect îndrăzneț, chitit nu doar să salveze micii fermieri de la faliment, dar să-i ajute și la dezvoltarea fermelor.

Francesco Tommasi (dreapta) și sloganul asociației: Sol, Soare și Suflet din Crișana pentru locuitorii săi (stânga)

Nu vă lăsați păcăliți de nume, Francesco s-a născut și a crescut în România, în localitatea Hidișelu de Sus din Bihor. Copilăria și-a petrecut-o și în curtea bunicii materne, unde a prins drag de animale și de pământ. Este adevărat are și sânge italian, tatăl lui Francesco are rădăcinile în Italia, însă, a ales să trăiască în România. Tânărul  este dublu licențiat, și-a luat o licență în științe economice și o alta, din pasiune, în horticultură.

Tânărul fermier are o livadă superintensivă de meri și peri și produce aproximativ 60-70 de tone/ha. Pentru fermierii interesați, ca să ajungeți la o asemenea producție, trebuie să investiți în tehnologie, inputuri, etc., pentru aceeași suprafață, 35.000 de euro. S-a apucat de agricultură de prin 2010 și spre deosebire de alți tineri fermieri care au în spate un părinte agricultor, Francesco este primul din familie care vrea să simtă de aproape pulsul pământului.

Pe un hectar compact, aflat chiar în spatele casei părintești din Hidișelu de Sus, a plantat mii de meri și peri. Pe alte parcele nu departe de casă, din păcate nu compacte, cum a reușit să le ia în arendă, a înființat alte pâlcuri de livezi. Unde se termină livada, Francesco a amenajat un mic lac pe care plutesc nuferi albi și roz. Dincolo de lac, pe deal se întinde vița de vie. Fiecare bucată de pământ e lucrată.

Marfa în piață este aceeași, se schimbă doar babele!

De ce l-am ales pe Francesco dintre toți cei care fac parte din proiectul de salvare a micilor fermieri? Este extrem de tânăr și poate deja să dea lecții în agricultură, atât este de pasionat. E un model de reușită. Proiectul îndrăzneț din care face parte a fost lansat la sfârșitul lunii iunie 2016: Asociația pentru Cercetarea și Promovarea Produselor Agroalimentare Crișana, pe scurt Asociația Crișana.

Este o organizație construită pe principiile unei cooperative moderne. Până să facă parte din nucleul acestei organizații, Francesco a aderat la diferite asociații ale fermierilor din România. Plăteam cotizația și nu-i mai vedeam pe cei de la asociație, spune dezamăgit tânărul.

Organizația în care s-a implicat trup și suflet și unde este director executiv vrea să unească micii fermieri, să-i ajute la dezvoltarea fermelor, să le vândă produsele chiar pe rafturile marilor lanțuri de magazine. Și nu e doar o lozincă. Brandul creat de asociație a fost deja lansat, Produsul Agroalimentar Crișana, și așteaptă ca, în această săptămână, să fie instalat pe primul stand din Piața Cetate din Oradea.

La stand vom avea și o mașină care va ambala marfa cochet și original. Va fi o inovație, nu cum se întâmplă acum, așa cum spune colegul meu, Dorin Popa, președintele asociației. Marfa în piață este aceeași, se schimbă doar babele, râde fermierul.

Ideea asociației a pornit de la subiectul unei teze de doctorat susținută la Universitatea Oradea și care se referea la asocierea fermierilor. Nu avea neapărat legătură cu Crișana. La un moment dat, am format un nucleu de 10 pasionați de agricultură. Acum avem 40 de membri și am aderat la clusterul Transilvania, care ne ajută cu experiența în domeniu, povestește tânărul fermier. A fost nevoie de un an ca să fie pregătit totul pentru lansarea organizației.

Dacă un producător este deja foarte mare vrem să-l ajutăm și pe cel mic să-l ajungă

De vineri, 15 iulie 2016, Francesco și alți colegi din asociație merg din comună în comună. Facem întâlniri cu producătorii agricoli la primărie, să le spunem totul despre această asociație. Fermierii nu au timp să vină la Oradea, să ne întâlnim. Ar pierde mult timp și pentru agricultori timpul e prețios. Și atunci, le va fi mult mai ușor să-și rupă o oră dacă noi suntem acolo, spune agricultorul.

Asociația intenționează să se extindă în toată regiunea Crișana, să includă mai multe județe, Bihor, Satu Mare, Arad, Sălaj, etc. Produsele fermierilor vor fi vândute printr-o societate comercială, deja înființată, în care asociația este unic asociat sau vor fi procesate cu ajutorul partenerilor pe care-i are asociația. Grupul de fermieri însă vrea să construiască o fabrică.

Pe Francesco l-am găsit muncind în livadă. După cum puteți observa în imaginea din stânga, trei pere, soiul Abate, din livada fermierului pot să cântărească 1,2 kg

Nu le vom impune membrilor noștri să comercializeze un anumit procent prin intermediul asociației. Vor fi caiete de sarcini ca să producem unitar și echitabil. Dacă un producător este deja foarte mare vrem să-l ajutăm și pe cel mic să-l ajungă. Să producem la fel, să avem soiuri similare, să putem vinde în lanțurile mari de magazine, cu care am inițiat deja o negociere. Vom media relația dintre comerciant și producător. Marfa pe care o vom livra va fi unitar calibrată, adică să nu fie 10 tone cu 10 feluri de roșii, spune tânărul fermier.

Pe lângă asigurarea unei piețe de desfacere, asociația s-a gândit și la consultanță pentru accesarea fondurilor europene. Consultanța este gratuită și fermierii vor afla ce înseamnă accesarea de fonduri europene, ce riscuri implică. De multe ori, fermierii ajung în mijlocul unui proiect și sunt nevoiți să dea banii înapoi, explică Francesco.

Tânărul fermier are, la rândul lui, experiență în accesarea fondurilor europene. În programarea trecută, 2007-2013, a primit bani pentru un proiect pe instalare tineri fermieri.

Am avut o experiență bună cu Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale. Cu toate acestea, aș schimba ceva și mă refer la sectorul meu, livezi, nu știu la altele ce probleme sunt. Nu aș acorda același punctaj atât pentru o livadă clasică, unde te pierzi de la un pom la altul, cât și pentru o livadă superintensivă unde densitatea este și de 11.000 de pomi la hectar. O investiție de 300 de pomi cu 15 lei pe pom nu e totuna cu investiția mea, de exemplu. Calculați suma pentru 11.000 de pomi și vedeți investiția, spune agricultorul. 

Deocamdată, din organizația fermierilor fac parte producători de meri, peri, cireșe, vișine, tomate, castraveți, dovlecei, ardei, etc. Ușa este însă deschisă pentru micii fermieri din toată țara.