Europarlamentarii români Viorica Dăncilă, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și Laurențiu Rebega, vicecoordonator al aceleeași Comisii, și-au adus la București câțiva colegi pentru o dezbatere despre cum pot beneficia fermierii români de noua Politică Agricolă Comună.
Subiectul care a stârnit discuții aprinse a fost cuantumul subvenției pe hectar. Marc Tarabella, europarlamentar belgian, a explicat că nu se pot acorda sume egale pentru toți fermierii europeni. Cuantumul subvenției diferă de la țară la țară. Agroinfo v-a prezentat, zilele trecute, un clasament al acestor plăți la hectar, iar fermierii români sunt undeva în coada clasamentului. Iată care este argumentul, cel puțin ciudat, folosit de politicianul belgian:
Ar fi nedrept să acordăm aceeași sumă pe hectar în toată Europa. De ce? La dumneavoastră, hectarul de pământ cât costă ? Chiar dacă prețurile au crescut. Era 3.000 de euro acum 5 ani. Poate că a ajuns la 6.000 de euro, dar în țara mea este 60.000 de euro. Un agricultor care vrea să cumpere un hectar dă 60.000 de euro în zonele cele mai productive. Este vorba de hectare pe care s-au aplicat îngrășăminte, unde s-a făcut mecanizare, s-au făcut investiții.
Membru în Comisia pentru Agricultură din PE, europarlamentarul belgian a divulgat care fermieri se află chiar pe ultimul loc pe lista subvențiilor pe suprafață. Fermierii din Letonia și Lituania stau chiar mai rău decât fermierii noștri. Beneficiază de o plată pe suprafață (SAPS) de 60 euro/ha. De 10 ori mai puțin decât un fermier din Olanda sau Belgia, spune Tarabella. Un simplu calcul arată că fermierii din Țările de Jos sunt privilegiați pentru că beneficiază de o sumă care poate ajunge, după spusele politicianului, la 600 euro/ha.
Argumentul bizar al europarlamentarului belgian a fost sancționat de proaspătul președinte al Federației Pro Agro, Emil Florian Dumitru. El a replicat că nu vede legătura dintre cuantumul subvenției pe suprafață și valoarea de piață a terenurilor. Fermierii români folosesc aceleași îngrășăminte, utilaje agricole, etc. investesc la fel de mult, ca oricare alți fermieri din vestul Europei, și nu ar trebui să existe această politică inegală în acordarea plăților pe suprafață. Mai mult, fermierii români pot să obțină producții spectaculoase la hectar și e păcat să nu fie stimulați.
Mi-aș dori să se gândească unitar la nivelul Parlamentului European pentru că fiecare decizie pe care dumneavoastră o veți lua acolo ne influențează într-un fel sau altul activitatea. Sunt fermier de cultură vegetală și utilizez fix aceleași substanțe pe care le utilizează un fermier din Franța, Italia sau Spania. Aici nu cred că găsesc o relaționare între valoarea de piață a suprafețelor de teren și producția pe care o realizăm, a spus Dumitru.
Punctul lui de vedere a fost susținut cu argumente similare și de șeful LAPAR, fermierul Laurențiu Baciu. Cu toate argumentele solide aduse de fermierii români, inechitatea între fermierii europeni se va menține, probabil, până în anul 2018 când ne vom alinia subvențiilor pe fermă.