Înainte de intrarea României în Uniunea Europeană, cultura de soia - modificată genetic - ocupa un loc important în structura de culturi din ţara noastră.
Odată cu alinierea la regulile europene şi eliminarea culturilor modificate genetic, fermierii români au renunţat şi la cultivarea soiei nemodificate genetic, întrucât implică cheltuieli mai ridicate şi producţii mai mici. Reprezentanţii Donau Soja caută soluţii pentru rentabilizarea acestei culturi în România. Se doreşte mărirea suprafeţelor cultivate cu soia, facilitarea accesului fermierilor la programe de instruire/pregătire, creşterea profitabilităţii fermierilor, stimularea şi finanţarea cercetării pentru soia - material semincer şi tehnologii agricole şi facilitarea accesului fermierilor la pieţe de desfacere.
Întâlnirile dintre fermierii dintr-o anumită zonă agricolă se pot dovedi benefice atâta timp cât pot aduce un plus de informaţie, un schimb de experienţă sau noi cunoştinţe. La începutul lunii aprilie, fermierii din zona de sud a ţării şi-au dat întâlnire la Drajna cu reprezentanţii Donau Soja pentru a cunoaşte detaliile proiectului privind cultivarea de soia nemodificată genetic în România. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu firmele Euralis Seminţe, Biso România şi BASF, prezentările celor prezenţi fiind axate pe potenţialul uriaş pe care-l are România în cultivarea soiei şi pe oferta de seminţe şi de soluţii tehnologice recomandate la această cultură.
„Diferenţa de producţie dintre soia modificată genetic şi cea nemodificată genetic este de 10 până la 25% ca potenţial, iar la nivelul costurilor se ajunge la o diferenţă de 160 dolari/ha. Cu soia nemodificată avem 3 tratamente cu erbicide, din care 2 se fac prin trecere de 2 ori, deci ar fi 5-6 tratamente. Pentru soia modificată, se fac maxim două treceri”, a explicat Viorel Nica, fermier şi preşedinte al LUAIR.
România poate produce 2 milioane tone de soia, anual
Pe termen mediu, România poate ajunge la o suprafaţă cultivată cu soia de 476.420 ha, cu o producţie totală de 1,19 milioane tone/an, iar pe termen lung, suprafaţa cultivată ar putea ajunge la 717.500 ha, cu o producţie totală de 1,79 milioane tone, a explicat Ursula Bittner, reprezentantul Donau Soja Austria. Uniunea Europeană este o zonă prielnică pentru dezvoltarea culturii de soia, având în vedere că doar 0,4% din suprafaţa cultivată cu soia la nivel mondial este în UE. Dacă un sfert din suprafaţa cultivată cu porumb la ora actuală ar fi orientată către cultivarea soiei, se poate ajunge la 2,4 milioane hectare de soia în UE, cu un potenţial de producţie de 6 milioane tone anual, în 2018, iar cele mai mari perspective de dezvoltare sunt în Croaţia, Serbia, România şi în Ungaria, consideră Ursula Bittner. Serbia cultivă deja o treime din suprafaţa cu soia din UE, în timp ce România şi Croaţia deţin doar câte 8% din plantaţiile de soia ale UE.
Mai multe detalii pe acest subiect puteţi citi în revista Ferma 5/2014.