CREȘTEREA SUMEI PE HECTAR! Fermierii români sunt printre agricultorii din Uniunea Europeană care încasează una dintre cele mai mici subvenții pe hectar. Diferența este uriașă dacă vom compara fermierii români cu cei greci. În timp ce agricultorii noștri încasează o subvenție pe suprafață sub 200 de euro/ha, grecii beneficiază, în acest moment, de o subvenție de 700 de euro/ha. Europarlamentarul Daniel Buda susține că s-a reușit acum o creștere a cuantumului subvenției pe hectar și pentru fermierii români.
Europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), membru în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a declarat, într-o emisiune realizată de TVR1 pe 2 august 2019 la Bruxelles, că diferența dintre valoarea pe hectar a subvenției încasată de fermierii români și cea a subvenției de care beneficiază fermierii din vestul Europei a pornit de la negocierile făcute pentru acordarea acestui ajutor european. Concret, România a negociat o sumă pe hectar care ar fi corespuns realităților din acel moment, mai târziu, lucrurile s-au schimbat și agricultorii din România au rămas printre cei cu subvenții mici.
Dacă ne uităm acum la nivelul subvențiilor primite de fermierii din România, comparativ cu cei din vestul Europei, o să vedem că este o diferență destul de mare între aceste subvenții. Din păcate, noi am intrat pe o negociere cu Uniunea Europeană, plecând de la niște realități din acel moment și suntem în această situație astăzi.
Am încercat sau am reușit în bună parte să punem pe masa Comisiei Europene care sunt nevoile și realitățile din România, astfel încât avem de a face cu o creștere ușoară a acestei subvenții pe hectar, suntem undeva la 210-220 de euro pe hectar, media Uniunii Europene fiind 240 euro/ha, dar, desigur că sunt și alte state, alte țări care primesc subvenția pe hectar undeva în jur de 400 de euro/ha, 500 euro/ha, Grecia, de exemplu, 700 de euro/ha, în condiții de climă mai dificile pentru a face agricultură.
Mereu am spus în Comisia pentru agricultură că este normal ca fermierii din Uniunea Europeană, câtă vreme activează pe aceeași piață unică, să aibă parte de aceleași subvenții, să aibă parte de același start. Este ca și cum ai alerga pe un stadion și cineva are o tură de stadion înaintea ta. Ei, slavă Domnului, că am reușit, totuși, să diminuăm aceste diferențe, pe de o parte, pe de altă parte, am reușit să atragem bani pentru agricultura din România pe alte componente, fie că discutăm despre ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală, fie că discutăm de banii pentru Pilonul 1, adică pentru plata subvențiilor.
Este important pentru fermieri, pentru că era o mare preocupare, ce se va întâmpla în 2021. Fermierii trebuie să știe că mai departe vor avea subvenții agricole, mai departe vor avea bani la dispoziție și vor putea să-și desfășoare activitatea. Acum, să știți, că nu este un lucru lipsit de relevanță, eficiența utilizării acestor fonduri în agricultură. Este o problemă la nivel de stat în momentul de față pentru că noi trebuie să ne dezvoltăm foarte mult această componentă de procesare a agriculturii, a spus europarlamentarul român.
El a adăugat că este inadmisibil ca România să importe făină de mălai, tăieței sau carne de vită și că este obligatoriu ca țara noastră să-și dezvolte componenta de procesare.
Mi se pare inadmisibil, de exemplu, ca România să importe făină de mămăligă din Ungaria, ca noi să importăm, de exemplu, tăieței din făină de porumb din Polonia sau alte state, noi să importăm carne de vită din Portugalia sau din Polonia, în condițiile în care noi ar trebui să ne dezvoltăm aceste capacități de producție în interiorul României. Pentru mine, ca europarlamentar, în următorii 5 ani de zile, acesta este principalul meu obiectiv de a dezvolta componenta de procesare a sectorului agricol în România pentru a nu mai exporta materie brută și să importăm produse finite. Trebuie să inversăm această chestiune, noi să putem exporta produse finite în exterior, a spus Daniel Buda.