NU VINDE PĂMÂNTUL! Maxim 50 ha, diplomă de agricultor sunt două dintre filtrele pe care ministrul agriculturii vrea să le introducă în noul proiect de lege privind vânzarea pământului românesc către străini. Achim Irimescu vrea să împace și fermierii, dar și Bruxelles-ul. Ministrul agriculturii și-a amintit o întrebare șocantă care i-a fost pusă cu ani în urmă la o întâlnire oficială.
Cu ani în urmă, invitat în Belgia, mi s-a pus problema extrem interesant și eu am rămas șocat de întrebare. Domnule Irimescu, dacă noi, belgieni sau străini, venim să cumpărăm în România teren, românii ce vor fi? Vor fi slugile noastre, a povestit ministrul agriculturii, joi, într-o conferință de presă.
Întâmplarea șocantă i-a rămas pe banda memoriei ministrului Achim Irimescu și i-a revenit la discuțiile pe marginea modificării legii vânzării terenurilor către străini, o lege prin care România să pună frână acestor înstrăinări, dar să nu supere nici Bruxelles-ul.
În noua lege vom introduce condiții sau cerințe care să ne permită să deținem la Ministerul Agriculturii o situație clară a vânzării terenurilor. Avem în vedere condiții pentru persoanele fizice care să vizeze clar că persoana în cauză, dacă vrea să facă agricultură, să demonstreze că este absolventă de cursuri agricole, să aibă calificarea necesară. Avem în vedere să introducem și limitări ale suprafeței vândute, să interzicem total vânzarea nu se poate pentru că suntem pe piața unică europeană. La un moment dat am avut un proiect de lege care viza limitarea la o anumită suprafață, știu că era vorba de 50 ha pentru persoanele fizice, spune ministrul.
Modelul pe care dorește să-l copieze Ministerul Agriculturii pentru această lege este cel francez, iar argumentul este că pare cel mai sigur model, unul care ferește România de infringement.
Cred că pentru legea vânzării terenurilor la nivel european trebuie să ne orientăm către modelul francez pentru că respectă toate reglementările europene. Chiar îmi amintesc că un europarlamentar german a dorit să cumpere teren agricol în Franţa şi nu a reuşit. Chiar a mers la Curtea de Justiție, dar nu a avut câștig de cauză. Deci este foarte important cum scriem această lege.
Chiar îmi amintesc că, atunci când eram secretar de stat, într-o discuție la Bruxelles, ni s-a spus: puteți să introduceți niște limite cu o condiție, să aveți niște obiective clare de atins. Cred eu că România are niște obiective clare de atins. Securitatea alimentară a nației române este unul dintre ele.
M-aș referi la faptul că este nevoie să comasăm terenurile pentru că avem o situație extrem de delicată ca să nu zic altfel. 3,8 milioane de ferme, discutăm aici de aproape 14 milioane ha teren agricol, din care 9,3 milioane ha teren arabil. Nu avem o evidență certă cât pământ s-a vândut în România. Am cerut APIA să vină cu date (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură n.r.), pentru că cine cumpără teren îl și lucrează, urmărește să ia subvenția, așa că o primă idee o putem avea după ce va spune APIA care este situația. Am cerut și la Asociația Notarilor din România să ne dea o situație exactă pentru că, într-adevăr, ei au o situație foarte clară, a explicat Irimescu.
Săptămâna viitoare, ministrul agriculturii are întâlnire cu liderii fermierilor și vor pune pe hârtie acest proiect al legii vânzării terenurilor.
Într-un dialog cu fermierii noștri și cu Bruxelles, ca să evităm orice problemă, o să adoptăm o lege pe care ne-o dorim cu toții, a adăugat ministrul agriculturii.
(sursa foto: blog de etnografie)