DOCUMENT OFICIAL MADR! SPRIJINUL CUPLAT la BOVINE!

Comisia Europeană cere lămuriri României despre această subvenție în scopul de a lua o decizie pentru anul 2017. Vor mai primi sau nu fermierii români această subvenție?

SPRIJIN CUPLAT BOVINE

Comisia Europeană (CE): Sunteți informați că măsura notificată (care include suma modulată de sprijin care nu se bazează pe economia de scară) este neconformă.

MADR: Alin. (2) al art. 53 din Regulamentul CE nr. 639/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X la regulamentul menţionat, permite aplicarea cuantumurilor modulate în cadrul aceleași măsuri, astfel: ” Fără a se aduce atingere articolului 52 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr.1307/2013, pentru cuantumul sprijinului per unitate menţionat la al doilea paragraf al prezentului alineat, statele membre pot decide să aplice cuantumuri modulate per unitate în ceea ce priveşte anumite categorii de fermieri sau la nivel de fermă, pentru a lua în considerare economiile de scară care rezultă din dimensiunea structurilor de producţie din tipul de agricultură specific vizat sau din sectorul agricol specific vizat, sau, în cazul în care măsura vizează o regiune sau un sector întreg, din regiunea sau sectorul în cauză. Articolul 67 alineatul (1) din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis notificării unor astfel de decizii.”

Introducerea unităţilor modulate nu este neconformă cu economia de scală, întrucât se estimează menţinerea efectivelor relativ constantă, iar creşterea cuantumului estimat pe unitate are la bază estimarea creşterii treptate a costurilor cu forţa de muncă, îndeplinirea condiţiilor de mediu în ce priveşte poluarea, etc., în timp ce creşterea veniturilor rezultată din conversia exploataţiilor în direcţia creşterii bovinelor de carne se realizează în termen lung (5-10 ani)

Dealtfel, modularea urmăreşte chiar conformitatea cu economia de scală, întrucât de la un cuantum unitar al sprijinului pentru vaci şi tineret se trece la cuantum diminuat la tineret faţă de vaci, pe măsură ce se realizează conversia spre rase de carne şi se obţin descendenţi din rase de carne sau metişi cu rase de carne.

CE: Sunteţi invitat să luați în considerare modificarea, conceperea măsurii, în special, fie prin unirea diferitelor sub-măsuri într-una sau prin separarea diferitelor populaţii ţintă de animale.

MADR: Populațiile de animale sunt separate în funcție de submăsură, așa cum s-a notificat:
Efectivul de taurine pe submăsuri ţintă
-Submăsura Vaci şi tauri de reproducţie: 20.000 capete
-Submăsura Tineret mascul şi femel din rase de carne şi/sau metişi cu rase de carne: 15.000 capete

Dealtfel si bugetul este separat pe cele 2 submăsuri:

Animalele care beneficiază de sprijin în cadrul unei submăsuri nu pot beneficia de sprijin și pentru cea de-a doua submăsură, deoarece acestea sunt identificate prin crotalii individuale și se pot monitoriza în vederea evitării unei compensării duble.

CE: Suma estimată a trebuie să se potrivească cu rezultatul limitei suma câtul / cantitativ.

MADR: Pentru anii 2019 și 2020 la cuantumul modulat pe unitate la vaci și tauri de reproducție, datorită diminuării zecimalelor, a fost transmis în mod incomplet. Cuantumurile corecte sunt:

CE: Sunteţi invitați să justificați pragurile / plafoanele fixate în ceea ce priveşte dificultăţile.

MADR: Principala dificultate cu care se confruntă România în domeniul creşterii bovinelor este scăderea efectivelor (peste 24% numai în perioada 2009-2013), efectul principal fiind abandonarea activităţii de către un număr foarte mare de fermieri (diminuare cu 168458 fermieri de la 849851 fermieri în anul 2009 la 681393 fermieri în anul 2013), aceasta fiind asociată cu pericolul abandonării pajiştilor.

Pentru stoparea declinului efectivelor şi a abandonării exploataţiilor este necesară o politică de susţinere financiară a fermierilor crescători de bovine.

Prin stimulentele financiare acordate în cadrul acestei măsuri se prognozează orientarea micilor fermieri spre creşterea vacilor din rase de carne, care permite valorificarea păşunilor şi salvarea acestora de la abandon, precum şi menţinerea producţiei de carne, iar în viitor se poate asigura îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a fermierilor şi evitarea abandonării exploataţiilor.

Stimulentele financiare acordate până în prezent au fost insuficiente pentru evita abandonarea activităţii de creştere a bovinelor de către un număr semnificativ de fermieri.

CE: Sunteţi invitat să justificați majorarea pachetului financiar şi valoarea unitară estimată în termeni de dificultate.

MADR: La această măsură nu a crescut anvelopa financiară. Au rămas aceleași anvelope financiare pe care le-am notificat în anul 2014.

SPRIJIN PENTRU VACILE DE LAPTE!

CE: Sunteți invitați să explicați de ce schimbarea condițiilor de eligibilitate (contract) nu afectează coerența cu direcționarea inițială și limita cantitativă aferentă.

MADR: În anul 2014 la măsura 22 – vaci lapte România a notificat la condițiile de eligibilitate următoarele:
”1.să aibă încheiat un document de livrare lapte cu un operator din domeniu, pentru o perioadă minimă de 6 luni;”
Acest document, conform prevederilor alin. (1), art. 148 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79 (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului nu poate fi decât contract de livrare către un prim cumpărător.

Deci nu a fost schimbată această condiție de eligibilitate față de notificarea ințială din anul 2014, deoarece prin prevederile alin. (1), art.3 din Legea nr. 297/2013 privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate, România a decis obligativitatea încheierii unui contract între producător și un prim-cumpărător de lapte.

CE: Sunteti invitați să justificați pragurile / plafoanele fixate în ceea ce privește dificultățile.

MADR: Așa cum s-a comunicat și prin răspunsurile anterioare ale României cu privire la justificarea schemei și fundamentarea condițiilor de eligibilitate, cea mai mare proporție și mai vulnerabilă o reprezintă segmentul de ferme cuprinse între 10 și 250 capete, care reprezintă cca. 30% din total efectiv, repartizate pe întreg teritoriul țării, care asigură activitate principală în zonele rurale și aprovizionează piețele locale.

În România scade dramatic numărul de exploataţii, în principal prin dispariţia exploataţiilor de subzistenţă cu 1-2 capete vaci.

Aceste exploataţii asigură, încă, aproape 50% din laptele pentru consum, respectiv pentru populaţia rurală, care are o pondere de 46% din totalul populaţiei (autoconsum). Aceste exploataţii dispar odată cu diminuarea capacităţii de muncă sau moartea fermierilor bătrâni, iar sarcina de realizare a producţiei trebuie preluată de fermele comerciale.

Există un segment de ferme comerciale care ar putea prelua aceste sarcini, care au însă un nivel de performanţă nesatisfăcător pentru a asigura bunăstarea fermierilor, respectiv producţii medii de lapte de 3500-4000 l/vacă/an.

Efortul acestor fermieri de a evita abandonul şi de a îmbunătăţi performanţele fermei trebuie susţinut financiar. Există şi un număr mic de ferme de cca. 0,3 % din total ferme care au un efectiv de peste 250 vaci, care realizează performanţe peste 7000 l lapte/vacă/an, dar chiar şi aceştia sunt vulnerabili la variaţiile prețului laptelui, a furajelor, a inputurilor, etc., ceea ce conduce la o profitabilitate scăzută a acestora.

Ca urmare, în România tot sectorul de creştere a vacilor de lapte este în dificultate, dar au fost selectate pentru sprijin cuplat tipurile de exploataţii cele mai vulnerabile, datorită rentabilităţii slabe care afectează negativ echilibrul economic, întrucât costurile producţiei depăşesc, în unele cazuri veniturile.

CE: Sunteți invitați să dezvoltați și să actualizați justificările generale în ceea ce privește dificultățile prin furnizarea de date despre situația recentă a producției vizate.

MADR: Cuantumul pe unitate a rămas același, conform notificării din 2014.

Din experiența anului 2015, s-au solicitat pentru sprijin financiar în baza măsuii 22 numai 83783 de capete de vaci de lapte, deși deficitul față de anul de referință 2009 este de 300000 capete.

Acest lucru denotă că pentru a acoperi deficitul de animale și implicit deficitul de lapte și pentru a menține activitatea de creștere a vacilor de lapte și evitarea imposibilității de aprovizionare a pieții cu lapte și produse lactate este necesară continuarea susținerii financiare a acestui sector.