Interdicţia Comisiei Europene se referă la pesticidele care conţin trei tipuri de neonicotinoide: imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. O decizie similară a fost adoptată de Comisia Europeană şi pentru Lituania, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.

După ce s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate, precizează Comisia Europeană.

„Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca Statele Membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

Comisia Europeană anunţă, de asemenea, că a creat o bază de date disponibilă online care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de Statele Membre UE.

AGROINFO l-a contactat pe secretarul de stat în Ministerul Agriculturii EMIL DUMITRU, pentru a afla care sunt consecinţele acestei decizii pentru fermierii români.

Nu am primit deocamdată o adresă oficială din partea Comisiei Europene. România a ales să uzeze de prevederile articolului 53 din Regulamentul 1107 din 2009 privind situaţiile de urgenţă în tratamentul plantelor. Am acordat autorizări de urgenţă pentru tratamentul seminţelor la porumb şi la sfecla de zahăr. Ne-am întemeiat decizia pe acest articol, iar ceea ce face vorbire Comisia, deşi nu ne-a ajuns încă un document oficial, din punctul nostru de vedere este vorba de Comitetul de apel (Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală - n.red.) care s-a dezbătut în data de 25 noiembrie 2019, cu privire la decizia de punere în aplicare a Comisiei privind interzicerea acordării autorizaţilor de urgenţă repetată de către Lituania şi România la rapiţă.

Propunerea de decizie a fost discutată şi nu s-a ajuns la un vot calificat, deci nu a fost majoritate, şi acum a decis Colegiul comisarilor. Inclusiv în textul acestei decizii spune că acolo unde o substanţă activă are dublu efect împotriva a doi dăunători, cum este Tanymecus şi un alt dăunător, neonicotinoidele pot fi utilizate, în cazuri excepţionale, la porumb.

Noi am fost consecvenţi şi nu am mai acordat această derogare pentru tratamentul seminţelor la floarea soarelui, ţinând cont de rezoluţia din Parlamentul European privind polenizatorii, dar la porumb, ţinând cont tot de prevederea din decizia de interdicţie de la rapiţă, unde însăşi Comisia recunoaşte că acolo unde autorizaţiile de urgenţă acoperă o combinaţie de culturi şi organisme dăunătoare pentru care nu există altă soluţie, Statul Membru poate acorda derogare.

La porumb, ţinând cont de presiunea pe care o avem cu dăunătorii Tanymecus dilaticollis și Agriotes, am acordat această autorizare temporară, dar în anumite condiţii foarte stricte, doar în staţii de tratare a seminţelor autorizate, produsele de tratare a seminţelor vor putea fi achiziţionate doar de către staţiile de tratare autorizate de Autoritatea Naţională Fitosanitară şi, practic, există o trasabilitate foarte clară.

La porumb nu avem alternative de combatere a acestor dăunători şi credem că aceste autorizaţii , aşa cum au fost emise, inclusiv pe baza unor studii efectuate de Academia de Ştiinţe Agricole, nu au făcut altceva decât să dea şansa în continuare şi cultivatorilor de porumb şi de sfeclă de zahăr să poată să cultive şi să nu îşi piardă competitivitatea, spune oficialul MADR.

Până la momentul la care discutăm, nu a ajuns pe masa Ministerului Agriculturii din România nici un document care să ne interzică să uzităm de articolul 53 şi, din punctul nostru de vedere, ceea ce a adoptat Comisia astăzi se referă la rapiţă şi la nimic altceva, a concluzionat Emil Dumitru.

Potrivit acestuia, România nu a mai acordat derogare pentru tratarea seminţelor de rapiţă cu pesticide pe bază de neonicotinoide în toamna anului 2019. Ultima derogare pentru rapiţă a fost în anul 2018, însă Comisia Europeană a considerat că autorizările emise pentru rapiţă sunt nejustificate pentru că s-au autorizat utilizări succesive fără să existe studii în acest sens.

TREI PESTICIDE AUTORIZATE TEMPORAR PENTRU PORUMB ȘI SFECLĂ DE ZAHĂR

Ministerul Agriculturii a emis, pe 17 ianuarie 2020, autorizații de utilizare temporară a produselor Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Poncho 600 FS pentru tratamentul semințelor de porumb și sfeclă de zahăr, însă NU și pentru semințele de floarea soarelui ce vor fi utilizate în primăvara anului 2020, motivând că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere din țara noastră.

MADR a precizat că decizia a fost luată în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România.

Detalii AICI: DECIZIE MADR: AUTORIZAȚIE DE FOLOSIRE A NEONICOTINOIDELOR!

Vezi reacţia apicultorilor AICI: APICULTORII CONDAMNĂ DECIZIA MADR DE AUTORIZARE A NEONICOTINOIDELOR pentru PORUMB!

Reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) precizează că, în intervalul 2008 - 2018, România a acordat doar 37 de autorizații temporare pentru utilizarea unor pesticide, dintr-un total de 2.731 de notificări depuse la nivelul UE.

Detalii AICI: ASOCIAȚIA INDUSTRIEI DE PROTECȚIA PLANTELOR: AVEM NEVOIE DE NEONICOTINOIDE!

Citește și: SOLICITĂ MINISTRULUI OROS AUTORIZAREA NEONICOTINOIDELOR pentru FLOAREA-SOARELUI!