Sprijinul cuplat în sectorul vegetal e substanțial, dar vine la pachet cu probleme. Sfecla de zahăr pierde teren în fața trestiei de zahăr, cartoful de sămânță e o cultură scumpă și pretențioasă, producție românească de soia nu există.
Una dintre cele mai mari subvenții se dă pentru hectarul cultivat cu cartof de sămânță: 1.102 euro/ha, în care intră 960 euro/ ha sprijin cuplat, 123 euro/ha SAPS și înverzire și 19 euro/ha ajutorul național tranzitoriu (ANT).
Cartoful de sămânță trebuie cultivat în zonele închise: Covasna, Harghita, Brașov, Suceava. Zonele închise sunt cele răcoroase și în care zborul afidelor este limitat. Loturile trebuie monitorizate de la sămânța pusă în sol, care trebuie să fie de o categorie biologică validată, până la devirozări. Solele sunt inspectate. Producția medie de cartof de sămânță în România este de 16 tone/ha în condițiile în care în țările din vestul Europei este de 40 tone/ha. Sunt cultivate 350-400 ha când ar trebui să fie cultivată o suprafață de 10 ori mai mare ca să acopere necesarul. În momentul ăsta se importă sămânță în cantități mari din Olanda, Germania. Noi am insistat pentru un sprijin cuplat ca să încurajăm fermierii să cultive cartoful de sămânță. Sper că în vreo trei ani ne revigorăm, spune Gheorghe Boțoman, președintele Federației Naționale a Cartofului. Pentru cartoful timpuriu se dă un ajutor total de 842 de euro, compus tot așa din sprijin cuplat 700 euro/ha, 123 euro/ha SAPS și înverzire și 19 euro/ha ANT. Sumele sunt orientative, cele pe care le va primi în mână fermierul se vor ști abia după centralizarea suprafețelor cultivate. Sprijinul financiar scade în fiecare an cu aproximativ 20%, spune Szocs Joszef, cultivator de cartofi și sfeclă de zahăr din Târgu Secuiesc.
Fermierul cultivă anul acesta 160 ha cu cartofi de sămânță și 30 ha cu sfeclă de zahăr. Pentru sfeclă de zahăr sprijinul este de 742 euro/ha, adică 700 euro/ha sprijin cuplat, 123 euro/ha SAPS și înverzire și 19 euro/ha ANT. Problema este că prețul la sfecla de zahăr a scăzut de la 29 euro/tonă, cât era anul trecut, la aproape 20 de euro/tonă. Zahărul obținut din sfeclă este mai scump decât cel din trestie de zahăr și nu mai e rentabil pentru fabrici, spune fermierul. Szocs Jozsef a redus, anul acesta, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr de la 77 ha la 30 ha. Nu mai punem la socoteală că reforma zahărului din 2007 a închis în țara noastră 29 de fabrici de zahăr.
Soia beneficiază de un sprijin total de 467 de euro/ha, compus din sprijin cuplat 325 euro/ha, 123 euro/ha SAPS și înverzire și 19 euro/ha ANT. Sămânță certificată românească de soia, a cărei cultivare e încurajată, nu există. A fost o discuție și va fi o discuție referitoare la soia. Este prima categorie pentru care am cerut sprijin cuplat. Mulți spun: dar nu prea mai există producție autohtonă. Sigur că nu există. Nu va exista în 2015. Cu siguranță, în 2016 vom avea sămânță românească de soia. Punând accent pe ce înseamnă produs românesc, vom putea avea în anul următor cât mai multă sămânță sau material genetic, a declarat ministrul Daniel Constantin.
Sprijinul cuplat crește cu 10 euro în fiecare an până-n 2020, în timp ce ajutorul național tranzitoriu se acordă în sistem regresiv.