Cu staţiile şi instalaţiile de udare funcţionând non-stop, fermierii au salvat culturile de primăvară

Dacă în zona de vest au fost precipitații abundente, cu inundații catastrofale, în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei s-a instalat uscăciunea. Culturile agricole de primăvară sunt puternic afectate de lipsa de umiditate din sol. Singura soluţie a fermierilor pentru a le salva sunt irigaţiile. Staţiile de pompare funcţionează zi şi noapte,  asigurând apa plantelor însetate.  

 „De câteva săptămâni bune tot irigăm culturile, până acum am dat cinci-şase ape pe porumb, dar de două zile am oprit staţia, ca plantele să aibă timp de coacere. Am 160 de hectare cultivate, din care vreo 40 sunt pentru arendă.

Cultura, în general, arată bine, pe parcelele în care am venit mai târziu cu apa, este porumb de 8-9 tone la hectar şi unde am udat de la început, sperăm să ne ducem la o medie de 15-16 tone la hectar”, ne-a declarat inginerul Costel Manta, cu ferma în Tichileşti, judeţul Brăila.

„Nu am floare în structura de producţie şi bine am făcut!”

Agricultorul se bucură că a făcut o treabă bună: nu a pus floarea soarelui! „Nu am semănat anul ăsta, dar pot spune că floarea arată foarte rău la toată lumea, mai ales la cultivatorii din jur fermei pentru că a avut condiţii proaste în primăvară: variaţii mari de temperatură între noapte şi zi, cu frig şi stres termohidric”, a precizat el, adăugând că nu a făcut contracte futures şi nu a greşit cu nimic că nu au fost diferenţe de preţ aşa de speriat.

Paradoxul anului agricol 2023

Referitor la semănăturile de toamnă fermierul trăieşte o mare deziluzie. „Paradoxul este că am făcut cele mai bune producţii din ultimii ani şi ieşim pe pierdere din cauza preţurilor foarte scăzute!” Apoi argumentează susţinând că a investit în medie pe hectar mai bine de 6.000 de lei, a obţinut peste 7 tone de grâu/ha şi a vândut la un preţ de sub extrem de mic, în jur de 70 de bani.  

 „Şi la rapiţă, spre exemplu, m-am dus în aproape 3 tone la hectar şi nu acopăr cheltuiala. Am vândut cu 1,80 lei/kg, în timp ce anul trecut preţul a fost de 3,20 lei/kg, iar unii fermieri chiar au  prins contracte şi la 3,8 lei/kg”, a explicat cultivatorul.  

„Nu semăn rapiţă, dacă nu este umiditate în sol!”

Costel Manta are mult de lucru în această perioadă. Mai întâi îmi spune că va trebui să condiţioneze boabele de grâu şi orz pentru că este producător de sămânţă. După ce va termina lucrarea se va apuca să pregătească viitorul ciclu de producţie agricolă.

 „Nu o să semăn rapiţă decât dacă o să am condiţii de răsărire. Eu mai repede de 10 - 15 septembrie nu pun rapiţa că voi fi nevoit să dau încă două tratamente şi nu mai ies cu costurile la... suprafaţă! Solul are ceva umiditate, dar nu suficientă, ar trebui să mai plouă”, ne-a declarat în finalul discuţiei inginerul Costel Manta.

Cu şase ape la porumb şi soia, culturile nu arată spectaculos!

„Noi irigăm de la începutul semănatului, culturile de porumb, în special, de soia şi floarea soarelui, am avut parte de vreo două-trei ploicele, dar asta nu însemnă că se făcea ceva recoltă, dacă nu asiguram apa în momentele critice ale plantelor”, a susţinut tânărul fermier din Vădeni, Mihai Mocanu. Brăileanul are 300 de hectare de porumb (lot de hibridare şi cultură comercială), 100 ha soia, pe care le-a udat cu cinci - şase ape, şi 60 de hectare de floarea soarelui.

 “Culturile, la ora asta, nu sunt spectaculoase, adică nu sperăm la recorduri, dar sunt mult mai bune decât în alte zone în care nu se face nimic”, a precizat el.    

Fermierii cu grâul păstrat aşteaptă un preţ de un leu pe kilogram!

Este mulţumit de producţiile obţinute la cerealele păioase de toamnă, dar nu şi de preţurile de pe piaţă. Semănase 200 de hectare cu orz şi grâu, pe care le-a irigat şi în toamnă şi în primăvară, şi a produs în medie 7.500 de kilograme la hectar, la un nivel de investiţie de peste 5.500 de lei la hectar. A stocat tot ce a adunat cu combina din câmp cu gândul că o să mai crească preţurile şi, din păcate,  previziunile sunt mai rele decât la recoltat.

“Cea mai recentă ofertă de preţ la grâu a fost 900 de lei pe tonă, dus în portul Constanţa. Ar fi trebuit să mai scad transportul în jur de 50 de lei/tonă şi am refuzat. Vrem să vindem măcar la un leu kilogramul”, a explicat Mihai Mocanu.

Brăila irigată

Judeţul Brăila ocupă primul loc în ţară la suprafețele irigate. Din datele oficiale centralizate la Filiala teritorială de Îmbunătăţiri Funciare Brăila rezultă că pentru actuala campanie de irigaţii, organizaţiile de udători au contractat pentru livrarea apei 256.000 de hectare. Până la această dată s-a irigat la nivel de judeţ aproape jumătate din suprafaţă, în general, ocupată cu culturi de primăvară: floarea soarelui, porumb şi soia, plante furajere şi culturi legumicole.  Potrivit directorului filialei brăilene, ing. Vasile Turcitu, cel mai mult s-a irigat lucerna în Insula Mare a Brăilei, cultură care ocupă o suprafaţă destul de mare, peste 11.000 de hectare, urmând în ordine porumbul, floarea soarelui şi legumele.    

un articol de

Marian MUŞAT