Aproape jumătate din pădurile României sunt în proprietate privată, respectiv peste 3 milioane de hectare din suprafaţa forestieră. Un „Top 100 moşieri din România”, întocmit cu ajutorul datelor furnizate de Ministerul Mediului, prezintă care sunt companiile internaţionale care au achiziţionat terenuri împădurite, dar şi care sunt instituţiile publice cu averi însemnate rezultate din „aurul verde” pe care îl administrează.
Peste 25.000 ha de pădure aparţin unei singure societăţi
Moşierul numărul 1 din România este SC Scolopax SRL, care figurează în evidenţa Ministerului Mediului ca fiind proprietara a 25.915,33 hectare de fond forestier.
De altfel, firma, deţinută prin interpuşi de Universitatea Harvard, este cunoscută ca fiind cel mai mare investitor din acest domeniu, administrând în realitate peste 35.000 hectare de pădure.
Cunoscuta instituţie de învăţământ şi cercetare a intrat în România în 2005, când a dat drumul investiţiilor direcţionate către achiziţia de terenuri acoperite cu păduri. Americanii au pus bazele afacerii cu ajutorul Phemus Corporation, fond controlat de Harvard Management Company.
1,5% din fondul forestier autohton aparţine străinilor
Statisticile arată că 1,5% din fondul forestier autohton se află în proprietatea unor investitori străini care şi-au deschis societăţi comerciale pe teritoriul României.
Judeţele în care firmele din afara ţării au cumpărat cele mai însemnate întinderi din fondul forestier sunt Vrancea, Buzău, Bacău, Neamţ, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea, Timiş şi Bihor.
Pădurile româneşti sunt ieftine
Afacerile s-au făcut „la promoţie”, scrie sfin.ro, deoarece terenurile se vând cu mult mai ieftin decât în alte ţări, unde pădurea de cea mai slabă calitate nu se înstrăinează sub 10.000 euro/hectar.
La noi însă, pentru un hectar de pădure de molid se plătesc între 3.500 şi 5.000 de euro, pentru unul de amestec (fag cu răşinoase) se cer între 2.500 şi 3.200 de euro, pentru un hectar de fag se plătesc între 2.000 şi 2.500 de euro, iar pentru pădurea de stejar se achită între 3.000 şi 4.000 euro/hectar.
Alte companii care apar în Top 100 sunt SC Tornator, firmă controlată de o companie finlandeză care în ţara de baştină are cel mai important business din industria lemnului. În România societatea deţine oficial 9.008 hectare. Pe listă regăsim şi SC Rotunda SRL (7.649 hectare), SC Bottling and Canning SRL (7.367 hectare), SC SRT Silvirom Timber GMBH Timişoara (5.141 hectare) şi SC Campo D’oro Timişoara (4.649 hectare).
14.392 de hectare de pădure pentru Regele Mihai I
Pe locul 2 în Top 100 se află comuna Telciu din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 17.705 hectare, urmată de comuna clujeană Măguri Răcătău, cu 16.044 de hectare. Administraţia locală din oraşul Braşov deţine şi ea în proprietate 14.602,1 hectare.
Regele Mihai I este al cincilea mare proprietar de pădure din România, reuşind, în urma unor procese prin care şi-a revendicat averea confiscată de comunişti, să intre în posesia a 14.392 hectare de pădure.
Academia Română patronează şi ea o suprafaţă însemnată de fond forestier, având acte de proprietate pe 12.071 hectare.
În ceea ce priveşte persoanele fizice, moştenitorii familiei Sturdza sunt în top după Regele Mihai I. De asemenea, în baza de date a Ministerului Mediului mai figurează şi familia Mihai şi Viorica Colteu, cu 5.790 de hectare, Michael Stârcea şi Ferariu Mihai, cu 5.097 de hectare, moştenitorii lui Vasiliu Bolnavu, cu 4.584 de hectare, Gabriela Maltizeanu şi Medeleine Bolteanu, cu 4.086 de hectare.
Şi cultele religioade deţin proprietăţi forestiere. Arhiepiscopia Craiovei are 7.818,01 hectare, Episcopia Greco-Catolică Oradea deţine la rândul ei 6.943 de hectare, în timp ce Parohia Sf. Spiridon Iaşi stăpâneşte 6.901 hectare. Acţiunile în instanţă ale Bisericii Ortodoxe pot da peste cap acest top, având în vedere că revendică, prin intermediul Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei, 160.000 de hectare de fond forestier.
sursa: sfin.ro