CELE MAI MARI SUBVENȚII PREGĂTITE pentru ANUL VIITOR pentru FERMIERI!

Monika Hohlmeier (PPE, Germania), în foto, raportoarea Parlamentului European pentru bugetul UE, a explicat propunerile pentru bugetul UE 2020 într-un interviu care a fost transmis pentru AGROINFO de la Parlamentul European.

Cum ați descrie propunerea dumneavoastră pentru bugetul 2020?

Prioritatea generală a Parlamentului este să abordăm problema schimbărilor climatice și să o combinăm cu posibilitățile de a crea noi locuri de muncă și de a consolida competitivitatea economiei noastre.
În acest moment, nu atingem obiectivul de 20% cheltuieli legate de climă din totalul bugetului pentru 2014-2020, așa cum și-a dorit UE. Acest lucru se datorează cheltuielilor relativ scăzute legate de climă în 2014, pe care nu le putem compensa; dar am vrut să spunem clar că Parlamentul dorește să contribuie în mod semnificativ la inovație, cercetare și tehnologii noi, ecologice, cu bugetul anului viitor.

De asemenea, dorim să susținem digitalizarea, deoarece pentru cercetarea în domeniul climei, avem nevoie de instrumente digitale bune. Digitalizarea nu numai că ajută la atingerea obiectivelor climatice ale UE, ci ne și permite să îmbunătățim cercetarea în cazul bolilor grave sau metodelor agricole mai eficiente. Vrem să oferim bani universităților și institutelor de cercetare care efectuează acest tip de cercetare și care colaborează cu succes cu industria.

Combaterea schimbărilor climatice și protecția mediului continuă să fie prioritare în politica agricolă comună și dezvoltarea rurală, cu programul LIFE+, care are succes. Al treilea pilon este politica de dezvoltare, cu care vrem să reducem în continuare sărăcia, dar care abordează și probleme precum eliminarea deșeurilor și a plasticului din oceane. Cu instrumentele noastre bugetare, putem ajuta la rezolvarea problemelor legate de climă, de exemplu sprijinind utilizarea surselor de energie regenerabile în țările în care acestea ar putea ajuta la rezolvarea problemei energetice.

Ați adăugat 2 miliarde de euro la propunerea Comisiei privind cheltuielile climatice pentru 2020. Va fi suficientă suma pentru a atinge obiectivul de 20% cheltuieli climatice din bugetul 2014-2020?

Nu, nu vom atinge acest obiectiv, deoarece în 2014 am cheltuit mai puțin de 14% pentru climă și nu am reușit să compensăm în următorii șase ani ai actualului cadru financiar multianual. Cu toate acestea, pentru 2020 propunerea mea este foarte clar peste obiectivul de 20%. Credem că tânăra generație are dreptul să ne spună când vine vorba de climă „vă rugăm să faceți ceva, faceți repede și nu vă mărginiți la a discuta ce am putea face”.

De asemenea, am dori să creștem sprijinul financiar pentru inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care a avut mult succes. Rata șomajului în rândul tinerilor este în scădere, iar acest program îi ajută pe tineri să-și găsească de lucru. De asemenea, am dori să creștem finanțarea pentru Erasmus+, pentru a oferi mai multor tineri posibilitatea de a studia în străinătate.

Credeți că veți putea implica și Consiliul în ceea ce privește prioritățile legate de climă, tineret și viitor?

Cu siguranță putem implica și Consiliul. Este vorba de o provocare specială, deoarece 2020 este ultimul an al actualului cadru financiar multianual. Unele țări plătitoare nete vor să reducă bugetul, în timp ce alte state membre ar dori mai mulți bani în domeniile coeziunii și agriculturii. În același timp, are loc Brexit și nu știm ce se va întâmpla după 31 octombrie. Încă sper că vom avea un Brexit ușor. Costul unui Brexit dificil pentru UE ar fi de 11 miliarde de euro până la sfârșitul actualului cadru financiar multianual, lucru pe care ar trebui să îl evităm cu orice preț.

Ați putea să ne explicați ce se va întâmpla cu bugetul UE în cazul unui Brexit fără acord?

Suntem pregătiți. Regatul Unit nu ne poate pune sub presiune. Dacă vom avea un Brexit dificil, va trebui să modificăm bugetul. Dar știm deja că echipele de cercetare din Regatul Unit se luptă să continue proiectele și cooperarea cu UE. Cred că Regatul Unit va ajunge să contribuie la multe programe, de exemplu în domeniul securității și agriculturii. Există o mulțime de domenii în care Regatul Unit dorește să facă parte din UE, astfel încât banii vor reveni la bugetul UE la fel cum se întâmplă cu Norvegia, Elveția, Liechtenstein și alte țări terțe. Parlamentul dorește să spună sincer că Regatul Unit nu poate alege să facă doar ce vrea, deoarece este inacceptabil ca o țară să părăsească UE și să obțină un acord mai bun.