La plata pe înverzire au fost cele mai multe probleme în 2015, la nivel naţional, afirmă Florin Faur, directorul general al APIA Timiş. Pentru 2015, cum suprafaţa eligibilă este mai mică decât estimările MADR, cuantumul acestei plăţi depăşeşte 59 euro/ha. Ce rămâne la fel şi ce se modifică în 2016? Ce şi cât trebuie să cultivaţi ca să nu pierdeţi banii în acest an?
Ca să beneficieze de plata pentru înverzire (schema de plată pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu), fermierii care solicită subvenţia pe suprafaţă (SAPS) trebuie să aplice obligatoriu, pe toată suprafaţa solicitată la plată, diversificarea culturilor şi să menţină o zonă de interes ecologic (ZIE). ZIE se aplică doar pentru exploataţiile cu teren arabil de peste 15 ha şi trebuie să acopere minimum 5% din terenul arabil declarat la APIA.
Director APIA: Plata pentru înverzire va fi acordată în funcţie de procentul cu ZIE din suprafaţa arabilă solicitată la plată!
Condiţiile pentru plata de înverzire rămân ca în 2015: procentul obligatoriu de ZIE nu creşte la 7% şi nu vor exista nici penalizări la plată pentru fermierii care nu respectă procentul de 5%. Plata suplimentară va fi acordată în funcţie de procentul cu ZIE din suprafaţa arabilă solicitată la plată. Dacă ZIE acoperă doar 3%, fermierul va primi plata proporţional cu acest procent, a explicat Florin Faur, la o întâlnire cu fermierii din judeţul Timiş, la începutul lunii martie 2016.
Pot constitui ZIE: terase; elemente de peisaj (garduri vii/fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în grup/pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament, margini de câmp, iazuri, rigole, zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare), zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie; terenuri agricole împădurite prin PNDR 2013 şi 2020, pe parcele de minim 0,5 ha; zone cu strat vegetal, precum şi zone cu culturi fixatoare de azot.
Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba) şi plop negru (Populus nigra), inclusiv pe parcelele mai mici de 0,3 ha. Faţă de 2015, a fost eliminat salcâmul, iar ciclul maxim de recoltă a fost redus la 6 ani!
NOU: Culturile secundare sunt amestecuri de specii!
OMADR 234/2016, care modifică şi completează OMADR 619/2015, redefineşte culturile secundare ca fiind amestecuri de specii. Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii. Acestea pot fi înfiinţate inclusiv pe parcelele mai mici de 0,3 ha şi participă la respectarea GAEC 4. Zonele cu strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului şi nici culturile înfiinţate pentru Pachetele 4 şi 7 ale măsurii de agromediu din PNDR aflate în derulare.
Iată care sunt cele 12 amestecuri de specii ce pot constitui zone cu strat vegetal (Anexa 9 din OMADR 234/2016): muştar + ovăz, muştar + phacelia, muştar + rapiţă, latir + măzăriche de toamnă, latir + ovăz, mazăre + ovăz, măzăriche de toamnă + ovăz, măzăriche de toamnă + secară, măzăriche de toamnă + triticale, lupin + trifoi, rapiţă + triticale, rapiţă + secară. Proporţia dintre cele două specii din cadrul unui amestec se stabileşte de către fermier, astfel încât ambele specii să fie identificate la controlul pe teren făcut de APIA. Perioada de însămânţare a culturilor secundare este 1 august - 1 octombrie.
Desfiinţarea culturilor secundare (încorporare în sol) se realizează prin distrugere mecanică până la data-limită de 31 martie. În cazul în care condiţiile meteo nu permit acest lucru, desfiinţarea culturii se poate face până pe 30 aprilie, însă fermierul trebuie să notifice APIA.
Fermierii care solicită plata pe înverzire pot să modifice atât amplasamentul parcelelor din zonele cu strat vegetal, cât şi amestecul de specii cultivat, dacă anumite condiţii meteo impun acest lucru, însă trebuie să menţină procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat la APIA şi să notifice modificările până pe 15 octombrie 2016.
IMPORTANT: Pentru culturile ce pot intra la calculul zonelor cu strat vegetal se aplică următorul coeficient de conversie: 1 ha de cultură secundară = 0,3 ha SAPS.
Culturi fixatoare de azot
Culturile fixatoare de azot ce pot constitui ZIE (Anexa 10 din OMADR 234/2016) rămân aceleaşi 11 ca şi anul trecut: mazăre, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob, fasoliţă, trifoi, lucernă, sparcetă.
Pentru acestea, coeficientul de conversie care se aplică este: 1 ha cultură fixatoare azot = 0,7 ha SAPS.
Aceste culturi trebuie să fie prezente pe toată perioada lor de vegetaţie, sunt considerate culturi principale şi participă la calculul diversificării culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. În cazul acestor culturi, fermierii trebuie să respecte măsurile Codului de bune practici agricole referitoare la poluarea cu azot.