PLĂTIM CONSERVANȚII! Slovacii au descoperit că un suc pe care-l importă ajunge la ei plin de conservanți, stabilizatori, în timp ce același brand de suc se vinde fără urmă de așa ceva pe rafturile unei țări din vestul Europei. Prețul sucului e același și într-o țară, și-n alta, doar calitatea diferă. România a deschis și ea ochii să facă niște teste, să vadă dacă românul nostru mănâncă prost, dar plătește scump. Și când spunem asta nu ne referim doar la prețul menținut mare pentru o calitate inferioară și la costurile de sănătate.
Ungaria, Slovacia, Cehia au convingerea, prin teste făcute, că produsele importate au alt gust, altă compoziție decât aceleași produse vândute pe rafturile țărilor din vestul Europei. Un suc destinat Slovaciei, de exemplu, conține și conservanți, stabilizatori, îndulcitori, adică numai e-uri, pe când același suc vândut într-o țară din vest nu conține așa ceva. Românul este și el consumator european de mâna a doua. Vă dezvăluim ce s-a discutat la Consiliul European pentru Agricultură și Pescuit despre dubla calitate a produselor!
Secretarul de stat Alexandru Potor din Ministerul Agriculturii a reprezentat România la Consiliul European pentru Agricultură când s-a discutat acest subiect.
Este vorba de un raport la inițiativa Ungariei, Cehiei și Slovaciei care vorbește de dubla calitate a produselor în funcție de statul membru care le comercializează. Vă citesc care au fost concluziile de acolo, ca să fiu cât mai precis. În Slovacia au fost testate alimente fabricate de aceeași companie și comercializate atât pe piața slovacă, cât și-n alte țări. Au fost identificate diferențe privind compoziția, gustul, prezentarea și calitatea produselor. S-a dat exemplul sucului de fructe care pe piața slovacă conține arome, stabilizatori, îndulcitori, conservanți și același suc comercializat în altă țară care nu conține conservanți, stabilizatori sau îndulcitori. Un punct de vedere a fost că, deși alimentele sunt etichetate corespunzător și corespund din punct de vedere al siguranței alimentare, au standarde duble de calitate.
Din punct de vedere al statului membru ar putea fi considerată o formă de inducere în eroare a consumatorilor. S-a exprimat un punct de vedere că nu trebuie să existe discriminări pe piața internă și nici diferență de calitate între statele membre.
Cehia a dat exemplu un studiu făcut la nivel național în 2015 în cadrul căruia au fost testate 23 de produse de pe piața cehă prin comparație cu aceleași produse, dar comercializate pe o piață din vest. Peste 35% din produsele testate aveau o compoziție diferită în mod substanțial. Și Cehia a spus că etichetarea este în acord cu legislația, dar consumatorii nu știu ce ar trebui să conțină exact acele produse.
SCUMP ȘI NESĂNĂTOS!
Slovenia a arătat că produsele destinate unei piețe cu putere de cumpărare scăzută ar putea prezenta variații în compoziție și la calitatea ingredientelor însă în cele mai multe situații produsele de pe piața din est nu sunt mai ieftine. De fapt, acesta este un lucru extrem de important la care și noi ne-am raliat. Dacă avem o calitate a produselor ar trebui să fie reflectată și în preț. În condițiile în care există o diferență de calitate și prețul nu este modificat corespunzător, aici ar putea să fie o problemă și am putea ajunge la suspiciuni de înșelare a consumatorului.
Germania a cerut moderație pe acest punct și a adus o nouă viziune în atenția membrilor Consiliului: vrem ca toate produsele să aibă același gust la nivel european? Și aici au fost aduse în discuție câteva cazuri clasice. S-a dat exemplul unei băuturi răcoritoare care, în partea de sud a Europei este dorită mai dulce, în partea de nord, mai acră. Din acest punct de vedere, gusturile locale reprezintă o justificare pentru care producătorii modifică într-un mod sensibil ingredientele. Cu toate astea, ar trebui să decidem dacă ne dorim ori aceeași calitate, ori același gust la nivel european. Și din cauza asta, Germania a cerut moderație pe acest punct, a spus Alexandru Potor.
Secretarul de stat MADR a adăugat că s-a stabilit ca rezultatele testelor din toate țările care suspectează dublul standard să fie comunicate Consiliului European. În România, Ministerul Agriculturii a format echipe mixte din specialiști MADR, ANSVSA, ANPC care fac verificări și teste pe mai multe eșantioane de produse.
Dacă specialiștii găsesc situații care merită să fie prezentate opiniei publice și eu zic că merită să prezinți opiniei publice rezultatele pe care le obții în urma unui control, dar numai după ce acesta se încheie și rezultatele vor fi prezentate de cei care au făcut controlul, a spus ministrul agriculturii, Petre Daea, în conferința de presă, susținută pe 31 martie 2017, la Ministerul Agriculturii.