Ce facem cu PRODUCŢIILE RECORD de CEREALE?

Datele oficiale ale Ministerului Agriculturii arată că producţia de floarea soarelui obţinută în România în 2017 se ridică la 3,167 mil. tone, iar productivitatea medie, de asemenea record naţional, a ajuns la 2.725 kg/ha. În 2016, România a fost pe primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia de floarea soarelui realizată, cu o producţie mult mai mică: 1,95 mil. tone recoltate de pe 1,016 mil. ha, cu o productivitate medie de 1.923 kg/ha.

La grâu, secară şi triticale s-a depăşit, în 2017, o producţie de 10,16 mil. tone, de pe 2,1 mil. ha. Productivitatea medie a fost de 4.836 kg/ha.

La rapiţă s-au recoltat 1,68 mil. tone, de pe 592.312 ha, cu o producţie medie de 2.844 kg/ha.

La orz şi orzoaică, producţia totală a depăşit 2 mil. tone (4.942 kg/ha), de pe 459.968 ha, iar la mazăre, producţia totală a fost de 298.639 tone, de pe 107.593 ha, cu producţia medie de 2.776 kg/ha.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, şi şeful său de partid, Liviu Dragnea, se laudă că producţiile record de cereale din acest an ar fi, în primul rând, meritul programului de guvernare. Recoltele bune au fost favorizate mai ales de alocarea la timp a subvenţiilor, dar şi de vreme, susţin cei doi.

CE SPUN FERMIERII!

Laurenţiu Baciu, preşedinte LAPAR: Am avut un an foarte bun din punct de vedere climateric, cu câteva excepţii, acolo unde a fost secetă, dar suprafeţele afectate sunt mici. În restul ţării au fost condiţii pentru o producţie foarte bună. Suprafaţa nu a crescut, este aceeaşi sau a crescut nesemnificativ. Şi baza materială, financiară, a fost mai bună decât în alţi ani, ceea ce a permis executarea lucrărilor la timp şi de bună calitate. Când ai bani, îţi poţi permite orice. Banul îţi permite să faci o tehnologie modernă.

Emil Dumitru, preşedinte Federaţia PRO AGRO: Producţiile vin din investiţiile pe care le fac fermierii români. Este meritul fermierilor români, care au investit mai mult în echipamente şi în tehnologie, pe fondul unui an agricol cu precipitaţii, deşi au fost şi zone afectate de secetă, cum este vestul ţării.

AVEM DEPOZITE PLINE! ŞI FERMIERI OBLIGAŢI SĂ VÂNDĂ LA RECOLTARE!

România are spaţii de depozitare pentru 24 de milioane de tone de cereale, spunea ministrul Petre Daea, în luna iulie 2017. Este suficient?

Laurenţiu Baciu, LAPAR: La ora asta, toate spaţiile de depozitare sunt pline. Toţi îşi fac probleme cu depozitarea. Foarte multă marfă stă în condiţii neprielnice sau neconforme, pentru că fermierii nu au avut unde să îşi depoziteze producţia. (...) Dacă vorbim de ţinta noastră, ca România, în următorii cinci ani, să producă în jur de 50 de milioane de tone de produse agricole, ar însemna că necesarul ar fi dublu decât avem acum.

Emil Dumitru, PRO AGRO: România are spaţii de depozitare suficiente, numai că presiunea pe care fermierul român o are, vorbim de fermele medii şi de cele de familie, pe achitarea furnizorului este foarte mare, pentru că se cumpără inputuri cu plata la recoltare, deci, inevitabil, fermierul, chiar dacă ar avea unde să depoziteze, va trebui să vândă în perioada de vârf de recoltat pentru a-şi onora obligaţiile către furnizorii de inputuri. De fapt, este o lipsă de capitalizare cronică şi care nu va putea fi înlăturată decât în momentul în care vom avea o creditare facilă şi vom avea o predictibilitate a pieţei pe contractele futures.

UN AN AGRICOL BUN, DAR NEFRUCTIFICAT: Deficitul de balanţă comercială va fi probabil, la sfârşitul anului, undeva la 1,3 miliarde de euro

Laurenţiu Baciu, LAPAR: Preţurile n-au fost suficiente niciodată. De câţiva ani buni, preţurile de achiziţie la cereale stau cam pe loc, în timp ce cresc preţurile la inputuri. Şi asta îi obligă pe fermieri să facă tehnologie, ca să aibă producţie mare, să poată să îşi recupereze cheltuielile.

Emil Dumitru, PRO AGRO: Este un an agricol bun pentru România, dar care, din păcate, nu este fructificat, pentru că exportăm în continuare materii prime, exportăm grâu şi porumb şi importăm produse cu valoare adăugată mare, în special carne, şi deficitul de balanţă comercială va fi probabil, la sfârşitul anului, undeva la 1,3 miliarde de euro.