Sprijinul cuplat pentru cartofi, atât pentru cartofii de sămânţă cât şi pentru cei de chips, a adus cash pentru dotări tehnice ultimul răcnet. Ceea ce am văzut, împreună cu Petre Daea, ministrul Agriculturii, în fermele MT Agro şi Timate din localitatea Cernat, judeţul Covasna a fost cu adevărat impresionant.
„Cu siguranţă oamenii aceştia nu vor mai renunţa la a cultiva cartofi”, a exclamat ministrul Agriculturii. Spre exemplu MT Agro, administrată de Laszlo Peter, a primit anul trecut de la APIA, doar pentru sprijinul cuplat, circa 1.200.000 euro. Fiecare bănuţ a fost investit în utilaje şi spaţii pentru sortat, ambalat şi depozitat legume. Spun legume, pentru că ambele ferme pomenite mai sus, cultivă şi cartof, dar şi morcov sau ceapă. Sunt asociaţi în contractele cu super-marketurile spre a asigura aproape tot anul fluxul comercial. Doar o maşină de recoltat cartofii fabricată de Grimme, un Varitron 470 pe patru rânduri, a costat aproximativ 500.000 euro.
Dincolo, la Timate, administrator este Moldovan Csaba care ne-a prezentat depozitul multifuncţional unde poate depozita aproape 5.000 de tone de legume. Ceapa are condiţii speciale pentru depozitat şi de aceea atât depozitul cât şi containerele sunt speciale.
Ministrul a fost însoţit de Romică Oprea, primvicepreşedintele Federaţiei Cartoful din România (fermier în Zăbala, judeţul Covasna) căruia Petre Daea i-a mulţumit că l-a adus să vadă concret ce s-a ales de sumele foarte mari primite de cultivatorii de sămânţă de cartof, cartof timpuriu şi cartofi pentru industrializare. E adevărat că agronomul Petre Daea a observat pe câmpurile din Harghita şi Covasna „o grijă tehnologică suplimentară faţă de sudul ţării. Fiecare bucăţică de teren este lucrată ca la carte. Vă mulţumesc că m-aţi adus aici să văd beneficiile subvenţiilor, altfel aş fi avut serioase îndoieli!”.
Mai mult, Moldovan Csaba a subliniat „aici nu au intrat străinii nici 1 %, pentru că aproape nimeni nu vinde pământul”. Romică Oprea a spus şi de pericolul ca fermierii mari, prin tehnologizare, să marginalizeze cultivatorul tradiţional din zonă. Aşa că vor trebui politici care să limiteze decalajul, în sensul că e nevoie să crească şi producătorii mai mici, dar şi cei mijlocii.
Cât priveşte problemele, cartofarii au pomenit nematodul comun Ditylenchus, care se combate dificil, cu costuri mari şi foarte mari (chiar şi 4.000 lei/ha). „Nu mai vorbesc că avem limitări în folosirea tratamentelor”, a mai spus primvicepreşedintele FCR, Romică Oprea. Daea şi-a amintit cum prin 1973, într-o toamnă, a venit la Tg – Secuiesc pentru o perioadă. Şi-a amintit de soiurile folosite atunci Desiree, Colinas sau extra-timpuriul Ostara, soiuri care aveau capacitatea maximă de producţie de 28 t/ha.
În urma discuţiilor s-a avansat cifra de 40.000 t capacităţi de stocare moderne, iar cartofii se comercializeză aproape 100% în marile lanţuri de magazine.