Culturile agricole însămânţate în toamna anului 2015 se află într-o stare avansată de dezvoltare, însă variaţiile de temperatură şi fenomenele meteo extreme pot afecta nivelul producţiei finale, dacă acestea devin persistente, afirmă secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu.
Culturile însămânţate în toamnă sunt dezvoltate corect în această perioadă din aprilie. Este un an cu culturi destul de avansate, la orz chiar a apărut spicul şi burduful. Variaţiile de temperatură pot fi o problemă, dar dacă temperaturile nu se duc sub 10 grade Celsius şi nu sunt persistente, acestea nu vor afecta culturile foarte mult. Culturile suferă doar dacă variaţiile sunt bruşte, pentru că planta consumă mai multă energie ca să se adapteze, fie la temperaturi ridicate, fie la cele scăzute, şi această pierdere de energie înseamnă o diminuare a calităţii pe producţia finală. Deocamdată nimeni nu poate să evalueze ce nivel al producţiei vom avea în acest an, deoarece în prezent sunt dezvoltate corect şi orzul şi grâu şi rapiţa. Nu trebuie să uităm că anul acesta culturile se vor recolta mai repede decât în anii anteriori, pentru că am avut o iarnă călduroasă şi au pornit mai repede în vegetaţie decât de obicei. Va fi un an total diferit faţă de anul trecut, a declarat Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.
În toamna anului 2015, au fost însămânţate cu grâu 1,993 milioane ha, cu secară - 8.569 ha, triticale - 83.867 ha, orz de toamnă - 292.146 ha, orzoaică de toamnă - 77.788 ha şi rapiţă - 471.396 ha.
În cazul culturilor de primăvară, reprezentantul MADR a precizat că în zonele unde s-a semănat floarea soarelui şi porumb, ploile din ultima perioadă au fost „o gură mare de oxigen”.
Culturile de primăvară, ameninţate de seceta anunţată
Pentru floarea soarelui şi porumb, acolo unde au fost semănate, ploile din ultima perioadă au fost „o gură mare de oxigen” şi permit o răsărire uniformă. Mai sunt suprafeţe care trebuie însămânţate în perioada următoare, dar azi, dacă discutam despre însămânţări, suntem în grafic. Se anunţă secetă, dar depinde ce înseamnă această secetă, dacă este bruscă, la temperatură ridicată şi cu variaţii ale vântului, care usucă apa foarte repede sau este secetă pe o perioadă mai lungă şi lentă. În momentul de faţă sunt zone aprovizionate mai bine cu apă, dar sunt şi zone în care se simte lipsa precipitaţiilor de-a lungul timpului, precum zona Moldovei, o parte din Dobrogea, o parte din centru şi nord-est, dar nu pe arii extinse. Ploile din ultima perioadă au căzut bine, exceptând grindina din apropierea Bucureştiului, unde au fost distruse spaţii protejate cultivate cu legume, a explicat Botănoiu.
Acesta mai spune că viţa de vie nu a suferit foarte mult din cauza fenomenelor meteo din această primăvară, însă, în cazul pomilor fructiferi, mai ales pentru caişi, „situaţia este ireversibilă” dacă aceştia au pornit în vegetaţie, iar ulterior temperaturile au scăzut sub 2 grade Celsius.
Suprafaţa agricolă programată pentru însămânţări în primăvara acestui an se ridică la 5,13 milioane ha. Mai mult de jumătate, respectiv 2,6 milioane ha, vor fi ocupate cu porumb boabe, iar 1,054 milioane ha cu floarea-soarelui, potrivit datelor MADR, citate de Agerpres.
ANM: Secetă moderată şi puternică în mai multe zone
Potrivit prognozei agrometeorologice pentru perioada 23 - 29 aprilie 2016, la grâul de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, va fi secetă pedologică moderată şi puternică în cea mai mare parte a Crişanei, centrul şi sud-estul Dobrogei, nordul, estul şi vestul Moldovei, sud-vestul şi local în centrul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Banatului.
În stratul de sol 0-20 cm/ogor, se va semnala secetă pedologică moderată şi izolat puternică în centrul şi sud-estul Dobrogei, Crişana, nordul, nord-vestul şi izolat în estul Moldovei, sud-vestul Transilvaniei şi nord-vestul Banatului.