Aurel PETRUŞ, nevoit să RETURNEZE SUBVENŢIILE PE 5 ANI

Povestea dureroasă a lui Aurel Petruş, unul dintre puţinii fermieri ai României care face agricultură ecologică pe 1.200 ha, a început în 2015, când o problemă de sănătate l-a obligat să-şi împuternicească fiul cu bunul mers al exploataţiei. După ce s-a consultat cu specialiştii APIA Călăraşi, a început demersurile pentru transferul de exploataţie de la SC Auger Petruş SRL la SC Ecofruct SRL.

Numai că a avut o surpriză: transferul nu a fost considerat legal, APIA Călăraşi nu l-a procesat, din 2015 niciuna din societăţi nu a mai primit subvenţiile, iar în februarie 2017 a primit decizia de impunere prin care este obligat să returneze 2 milioane de lei din contul SC Auger Petruş SRL şi alte 500.000 lei din contul SC EcoFruct SRL, adică întreaga subvenţie pentru agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani, chiar dacă acel transfer de exploataţie nu a fost în primul an de angajament.

„În ultima contestaţie pe care am făcut-o domnului ministru Daea am scris: „Mi-e ruşine că vin cu aşa problemă în faţa dumneavoastră. Este penibilă”. La ora actuală sunt pus să dau înapoi pe o societate 2 milioane de lei, pe cealaltă 500.000 lei. Suprafeţele noastre din anul 2000 sunt certificate pentru agricultură ecologică. A fost vorba de un transfer de exploataţie care s-a făcut sub îndrumarea APIA şi după 2 ani ni s-a spus că transferul nu este legal. Am depus toate documentele la început sub îndrumarea lor, am făcut toţi paşii cu cei de la APIA şi după un an şi jumătate îmi spun că transferul nu se poate face, dar m-au înştiinţat doar verbal. Nu am primit nimic scris. Scris am primit doar sancţiunea, direct în februarie 2017 – să dau înapoi 2 milioane de lei pe 4 ani. Iar motivarea este penibilă: „Transferul nu poate fi luat în considerare deoarece dacă tranzacţia ar fi avut loc în timpul perioadei de valabilitate a contractelor a lui SC Auger Petruş ar fi fost subarendare”. Dar de la „dacă” la cum s-au întâmplat lucrurile este o distanţă foarte mare”, a explicat fermierul.

Până în acest moment, fermierul nu a stat cu mâinile în sân şi a căutat să-şi rezolve problema pe cale legală. A depus 5-7 contestaţii la procesul verbal de constatare la APIA, încă 5 la MADR, dar răspunsul este mereu acelaşi: „analizând contestaţia dumneavoastră, se respinge”. Fără să fie însă dată o motivare a deciziei. „Justiţia este ultima soluţie. După ce se trec toate etapele, adică contestaţiile, inclusiv procesul de constatare a neregulilor, atunci nu ai altă soluţie decât instanţa. Dar acolo este drumul anevoios, pentru că dacă vrei să falimentezi un fermier îl trimiţi să dea APIA în judecată”, este conştient Aurel Petruş de drumul ce-l aşteaptă.

Întrebat dacă a avut ocazia unei audienţe la ministrul Agriculturii, Petre Daea, Aurel Petruş a explicat că încă nu a avut o discuţie cu ministrul şi nici nu ştie ce aşteptări să aibă dacă această discuţie ar avea loc. „Cred că ministrul nu are răbdare să mă asculte cu această problemă. Poate acest caz trebuie studiat de alte persoane. Răspunsul nu cred că trebuie să-l dea domnul ministru, poate doar să promită că va fi analizată problema. Juriştii pe care eu i-am consultat spun că noi avem dreptate”, a spus fermierul.

Aurel Petruş este unul din fermierii cunoscuţi pentru agricultura ecologică, lucrează 1.200 ha, iar de şapte ani aproape 80% din marfa produsă de el pleacă în UE, în ţări precum Austria sau Germania. „Sunt pe rol contracte de peste un milion de euro. Deocamdată acestea nu sunt blocate, partenerii externi nu te lasă la greu. Am apelat la ei la credit, am însămânţat. Dacă noi nu am fi avut un partener străin care să ne susţină financiar şi să lucrez terenul nu aveam cum să supravieţuiesc. Lipsa subvenţiei a blocat însă investiţia în utilaje şi într-un centru de sortare şi ambalare care trebuia făcut la cererea partenerului şi care întârzie şi nu poate fi finalizat. Am pus grâu, rapiţă, linte, pe aproape 200 ha, in de ulei pe 200 ha. În premieră anul acesta punem 20 ha cu sfeclă roşie pentru un contract cu Spania. Mai avem soia, porumb. Cel mai mult am exportat grâu anul trecut, 600 tone, la un preţ între 250 şi 300 euro/tonă, în funcţie de destinaţia lui. La grâu preţul este dublu faţă de cel convenţional. Dar asta nu înseamnă că este un preţ mare, ci preţul din convenţional este mic. Absolut toate culturile sunt contractate în luna februarie. La Nuremberg se fac toate contractele şi ştim ce avem de făcutîn anul în curs”, a spus fermierul.

Producţia este certificată anual în sistem ecologic, de trei ani certificatul este primit de la Austria Bio Garanty, un partener recunoscut în exterior, iar la nivelul exploataţiei sale costul este mare, depăşeşte 25.000 de euro.

Dificultăţile pe care le-a avut Aurel Petruş cu APIA Călăraşi nu sunt singurele pe care fermierii din judeţul Călăraşi le au cu instituţia. „Alţi fermieri la Ştefan cel Mare sunt cu altă situaţie, provocată tot de APIA Călăraşi. Suntem un grup de 33 de fermieri care au avut contracte de închiriere islaz de la primărie. În 2015 s-a descoperit că aceste contracte nu sunt valabile. Şi acolo trebuie dată înapoi subvenţia pe suprafaţă pe o perioadă de 4 ani. În cazul nostru, subvenţia pe agromediu o dăm înpoi pe 3 ani de zile – aproape 450.000 lei. A fost foc încrucişat. Este foarte delicată problema”, a spus Aurel Petruş.
Un lucru benefic pentru fermierii din zonă este faptul că OUAI Ştefan cel Mare a accesat un proiect pe Măsura 4.3 pentru impermeabilizarea a 12 km de canale interioare şi o staţie proprie de repompare, construcţia sperând să înceapă în acest an.