Rabla pentru tractoare: La aşa cerinţe, sumbru viitor!

Acesta poate fi un calcul sumar cu privire la ajutorul de care poate beneficia un agricultor prin “Programul naţional de stimulare a înnoirii Parcului auto pentru tractoare şi maşini agricole autopropulsate”, derulat prin Administraţia Fondului de Mediu cu începere din luna august 2011.

Buget de 50 milioane lei
Conform programului guvernamental „Rabla pentru tractoare”, fermierii care vor să-şi schimbe utilajele agricole uzate cu altele noi, vor primi de la stat o subvenţie de 17.000 de lei per tractor. Oficialii Administraţiei Fondului de Mediu (AFM) precizează faptul că, pentru a putea implementa acest program, România a obţinut în prealabil acordul Comisiei Europene, fiind vorba de un ajutor de stat. Scopul Rabla este a acela de contribui la stimularea înnoirii parcului naţional de tractoare şi maşini agricole autopropulsate.
Dintre condiţiile impuse menţionăm că tichetul acordat de stat, în valoare de 17.000 de lei, nu are voie să fie mai mare de 40 la sută din preţul de achiziţie, fără TVA, al noului tractor. De asemenea, pentru a putea accesa acest program trebuie ca solicitantul să nu fi obţinut şi nici să fie pe cale de a obţine o altă finanţare în scop similar, inclusiv din fonduri comunitare.
Potrivit datelor oficiale, pentru anul în curs, Rabla va beneficia de un buget de 50 milioane de lei.
Pentru a afla cum primeşte mediul agricol iniţiativa autorităţilor, am stat de vorbă cu reprezentanţi ai producătorilor, importatorilor şi fermierilor din România. Opiniile sunt, în general, la cele două extreme: ori foarte bune, ori pesimiste.

Rabla, sub semnul întrebării
Mihai Ivaşcu, director de Marketing la Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole din România (APIMAR), ne-a declarat, încă din startul discuţiei, că Rabla nu-şi va atinge scopul, acela de a-i ajuta pe agricultori să se doteze cu utilaje noi. De ce? „În primul rând, pentru că fermierii care au mai beneficiat de fonduri ori sunt pe cale să primească, nu pot accesa Rabla. Ori, din estimările noastre, aceasta înseamnă că mai rămân circa 20-30 la sută dintre fermieri care se încadrează în condiţiile cerute. Deoarece diferenţa de 70-80 la sută dintre fermieri au mai folosit fonduri pentru utilaje”, susţine Mihai Ivaşcu.
Potrivit directorului de marketing APIMAR, o probă a ineficienţei programului guvernamental este faptul că anul trecut prin Rabla nu s-au vândut decât puţin peste o sută de tractoare. „Eu nu zic că e vina cuiva pentru unele condiţii de eligibilitate, ştim cu toţii că Bruxelles-ul aprobă finanţări de acest gen. Numai că trebuie să vedem care este, de fapt, scopul programului. Vrem să-i ajutăm cu adevărat pe fermieri ori nu vrem?!”, se întreabă Mihai Ivaşcu.

Un program foarte util!
De partea cealaltă, poate surprinzător, Viorel Matei, preşedinte Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), susţine cu toată tăria iniţiativa guvernamentală de stimulare a înnoirii parcului de utilaje agricole. „Haideţi să fim sinceri: deocamdată, alt program mai bun nu avem, eu zic că Rabla este foarte util pentru acei fermieri care pot şi vor să se doteze cu utilaje mai bune”, susţine Viorel Matei.
Privitor la minusurile programului, cum ar fi cele legate de faptul că fermierii nu pot beneficia de două ori de ajutor de stat, preşedintele FNPAR afirmă: „Eu sunt de acord! Să-i mai lăsăm şi pe alţii să beneficieze de finanţare pentru tractoare. Pot să vă spun că, din câţi fermieri cunosc eu, de exemplu, dacă 10-15 la sută dintre aceştia au accesat finanţări. Deci, cred că majoritatea fermierilor români nu au beneficiat de ajutor financiar pentru achiziţii de utilaje agricole”.

Suntem la zece ani distanţă de UE
Adrian Damian, preşedinte Federaţia Înfrăţirea (care activează pe ramura metal, reunind interesele producătorilor de maşini şi utilaje din România) are cuvinte de apreciere despre orice fel de formă de sprijin menită să susţină tehnica agricolă. În opinia sa, problema cea mai mare este dispariţia producătorilor autohtoni de utilaje şi maşini agricole.
„În momentul de faţă, în România nu mai există decât un singur producător de tractoare, MAT Craiova şi vreo doi, trei producători de utilaje agricole. {i asta pe fondul unui necesar de circa 30 de mii de tractoare anual, timp de zece ani, numai pentru a ajunge la nivelul mediu al ţărilor Uniunii Europene, din acest punct de vedere. Noi, de exemplu, avem un tractor la 68 de hectare de teren agricol, pe când în Elveţia există un tractor la 16 hectare”, explică Adrian Damian.
Conform unor date statistice neoficiale, confirmate în parte de către Aurel Damian, actualmente circa 60-70 la sută din parcul de tractoare existent în România este depăşit fizic şi moral. „Din păcate, nu dispun de date la zi pe această temă, dar circa 60-70 la sută din efectivul de tractoare este uzat. {i nici nu trebuie să ne mire, câtă vreme astăzi în ţara noastră mai există, după cum am spus, un singur producător de tractoare. {i acesta nu produce decât circa 70 de tractoare pe an, iar fermierii au atâta nevoie de tractoare...”, susţine Adrian Damian.

MAT Craiova plănuieşte să iasă la export
Ovidiu Coman, directorul de vânzări al MAT Craiova, singurul producător autohton de tractoare, este sceptic în privinţa succesului Rabla din 2011. „În primul rând, consider că, aşa cum se prezintă acum, condiţiile programului Rabla sunt prea drastice, astfel încât probabil puţini fermieri se mai încadrează. Apoi, procedura de achiziţie este una deosebit de stufoasă, fapt care în mod sigur îi va descuraja pe oameni. Să vă dau un exemplu: conform noului program Rabla, agricultorul trebuie să se ducă prima dată cu dosarul la Administraţia Fondului de Mediu. Când va vedea cât are de umblat, oamenii vor renunţa. Nu în ultimul rând, e vorba de accesul la finanţare, extrem de anevoios pentru cei mai mulţi fermieri”, susţine Ovidiu Coman.
În opinia reprezentantului MAT, actualmente, piaţa românească de utilaje agricole este bulversată, atât de lipsa finanţării, cât şi de concurenţa venită din partea importatorilor de tractoare second-hand. „Lipsa banilor din partea fermierilor este o cauză importantă şi explică piaţa românească. Pe de altă parte, asistăm la o concurenţă foarte puternică din partea importatorilor de tractoare şi utilaje agricole. La aceste realităţi se mai adaugă şi faptul că MAT reprezintă o noutate pe piaţă, deci produsele noastre nu sunt aşa de cunoscute ca ale importatorilor”, precizează Ovidiu Coman.
Urmare a acestor lucruri, MAT a decis să caute pieţe externe pentru valorificarea tractoarelor. „Vrem să exportăm tractoare în ţările arabe şi în Africa, ca înainte de 1989. Anul trecut am produs 50 de tractoare, iar anul acesta probabil vom fabrica 70 de unităţi. Însă MAT are capacitatea de ieşi cu o mie de tractoare anual. Problema este piaţa. Cui să le vindem?”, se întreabă Ovidiu Coman.

În loc de concluzii
După cum se poate observa, opiniile celor interesaţi de Rabla sunt diferite. Chiar am putea spune foarte diferite. În timp ce unii aprobă programul, alţii, dimpotrivă, îi prevăd un eşec sigur. Un lucru mi se pare însă de remarcat în mod special: faptul că singurul producător român de tractoare îşi caută norocul peste hotare. Câtă vreme, culmea, piaţa autohtonă plânge după astfel de produse.
Desigur, ne întrebăm care este oare adevărul cu privire la acest program? Vine ori nu vine Rabla în sprijinul fermierilor? Acest lucru urmează să-l aflăm la finalizarea programului, când vom putea număra beneficiarii, tractoarele şi maşinile agricole vândute.

MAT CRAIOVA - OFERTE PENTRU ACHIZIŢIA DE UTILAJE
Producătorul român pune la dispoziţia fermierilor cinci modalităţi de achiziţie a utilajelor agricole, după cum urmează:
• Programul Rabla: pretabil pentru tractoare mai vechi de zece ani; fermierii beneficiază de ajutorul de stat de 17.000 lei
• Sistem leasing: avans de 25 la sută, perioadă de creditare de 60 de luni, rate semestriale
• PNDR: Prin accesarea fondurilor structurale, fermierii pot obţine o finanţare de până la 50 la sută - 3 milioane Euro. Program pretabil în cazul proiectelor pentru Modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121) şi pentru Renovarea şi dezvoltarea satelor (Măsura 322)
• Instalarea Tinerilor Fermieri (Măsura 112): se acordă consultanţă gratuită, fonduri nerambursabile
• Finanţare directă prin MAT Craiova: rate pe o perioadă de maxim şase luni şi avans de minim 50 la sută din valoarea utilajului



REPARTIŢIA NUMĂRULUI DE HECTARE DE TEREN AGRICOL, RAPORTATE LA UN TRACTOR