Scopul principal al creşterii unei culturi este producerea de hrană şi furaje. Pe lângă producţia în sine, factorii ecologici (protejarea solului) şi economici (reducerea costurilor) au un rol din ce în ce mai pregnant. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, procesele agricole trebuie adaptate condiţiilor de producţie.
Îmbunătăţirile aduse în ultimii ani utilajelor de arat şi semănat, au avut ca rezultat atingerea unor standarde înalte în domeniu.
Reducerea aratului nu simplifică procesul agricol: forţa de muncă, consumul de energie şi uzura maşinilor s-au redus, dar cunoştinţele şi capacitatea de expertiză a fermierilor trebuie îmbunătăţite considerabil.
Definiţii
Semănarea în mulci este definită ca fiind semănarea culturii în resturile uscate ale culturii precedente. Semănarea directă implică semănarea seminţelor în rigolele înguste făcute de semănătoare.
Semănarea convenţională implică mai întâi aratul, pregătirea patului germinativ şi apoi semănarea. Seminţele sunt semănate ulterior sau simultan cu lucrările de pregătire, folosind utilaje combinate.
Capacităţile şi limitele semănării în mulci
Dr. Helmut Wagentristl, şef al Departamentului de cercetare al Universităţii Agricole din Viena: „ca alternativă la aratul tradiţional cu plugul, am investigat implementarea proceselor de lucru cu efect redus. Acestea se pot practica sub diferite forme. Metoda extremă este semănarea directă, prin care solul rămâne intact, cu excepţia rigolelor făcute de semănătoare pentru plasarea seminţelor în sol. Agricultura complet mecanizată se confruntă cu riscul compactării solului, din cauza multiplelor treceri pe care tractoarele trebuie să le efectueze asupra fiecărei suprafeţe; în special pe teren umed, terenul poate fi compactat până în adâncime”. Acest tip de deteriorare nu poate fi eliminat prin îngheţ sau prin folosirea plugului.
Plugurile cu cormane din fâşii pot fi folosite pentru ruperea părţii superioare a solului, dar simpla folosire a acestora duce la compactare, împiedicând creşterea rădăcinilor. în consecinţă, funcţia de transport a solului se deteriorează, accelerând evaporarea apei. Suprafaţa solului este expusă eroziunii accelerate din cauza vântului şi a apei.
Unul dintre remedii este implementarea metodelor care lasă un strat de mulci pe suprafaţă. Protecţia asigurată de stratul de mulci reduce efectele vântului şi ale apei. Energia cinetică a picăturilor de apă se reduce, minimizând riscul de formare a noroiului şi a crustei. Substanţele organice de pe suprafaţa solului susţin viaţa acestuia. Ramele se înmulţesc, pentru a crea pori care permit infiltrarea mai eficientă a ploii.
Evaporarea neproductivă este împiedicată de stratul de mulci, care este un factor important în zonele aride. O condiţie importantă pentru reducerea cu succes a deteriorării solului este ca acesta să aibă o structură stabilă, cu o bună sursă de apă, să fie aerat şi să aibă o bună retenţie termică. Aceste proprietăţi le au solurile bogate în humus, calcar şi argila activă din punct de vedere biologic. Reducerea arăturii duce la creşterea compactării fiecărui strat care determină crearea unui sistem stabil de pori între sol şi subsol. în ultimii ani, studiile asupra ecosistemelor naturale şi aproape naturale, au arătat ca arătura mecanică nu este necesară pentru creşterea plantelor.
Semănarea în mulci are grijă de sol
în timpul recoltării culturii precedente trebuie să se acorde o atenţie sporită tocării şi distribuirii uniforme a reziduurilor, având ca obiective: accelerarea descompunerii microbiologice şi prevenirea ridicării apei ca urmare a acţiunii capilare. Ca tehnologie recomandăm maşina de recoltare cu un sistem eficient de tocare şi o maşină rotativă de răvăşit pentru distribuirea uniformă.
SEMÂNAREA ÎN MULCI - AVANTAJE
• Prevenirea apariţiei noroiului. Ploaia distruge particulele şi microstructura solului. Particulele solului se destabilizează şi blochează pământul cu noroi sau formează o crustă. Cu cât lucrările de arat sunt mai rare, cu atât solul este mai capabil să permită infiltrarea apei. Un sistem de pori nedeteriorat asigură rate mari de infiltrare.
• Prevenirea eroziunii. Solul se distruge atunci când particulele sale sunt transportate de apă şi de vânt. în zonele arabile deschise, rata de eroziune poate ajunge la 100 t/ha (10 kg/mp). Solul îmbogăţit cu un strat de material organic are rezistenţa crescută la eroziune.
• Creşterea fertilităţii solului. Resturile de plante sunt descompuse de organismele din sol. Produsul descompus este o substanţă organică, iar aceasta stabilizează microstructura solului (argilă-humus-coloizi). Reducerea arăturilor duce la creşterea populaţiei de organisme prezente în sol.
• Creşterea compactării terenului. Cu cât compactarea este mai mare, cu atât efectul capilar este mai pregnant, asigurând o mai bună alimentare cu apă în timpul anilor secetoşi.
• Reducerea costurilor. Avantajele cultivării fără arătură sunt randamentul mare şi eficientizarea costurilor. Timpul necesar şi consumul mare de energie pe care le presupune tehnologia convenţională de cultivare adaugă aproximativ de 80 de euro pe hectar la costurile semănării în mulci. Costul mare al erbicidelor compensează costurile de cultivare mai scăzute pe care le implică semănarea directă.