Controverse privind PLAFONAREA SUBVENŢIILOR

Prezent la conferinţa anuală a Clubului Fermierilor Români, Adrian Nechita Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european, a noii PAC şi impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor, ministrul Oros a declarat atunci că "România susţine plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord şi cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 de euro"!

Aceeaşi poziţie a susţinut-o şi secretarul de stat Emil Dumitru în intervenţii publice, acesta menţionând însă şi posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 euro. Pe de altă parte, europarlamentarul Daniel Buda, aflat chiar în miezul negocierilor de la Bruxelles, e de părere că în acest moment nu există practic decât două opţiuni. "Fie se optează pentru plafonarea la 100.000 de euro, cu deducerea a 50 la sută din cheltuielile cu forţa de muncă, fie se va asuma alocarea a 10% din sumele pentru pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii", spunea el săptămâna trecută la Palatul Parlamentului.

Considerând că o eventuală plafonare asumată ar putea crea prejudicii importante agricultorilor performanţi de la noi din ţară, Clubul Fermierilor Români a luat poziţie condamnând declaraţiile făcute în spaţiul public de către conducerea MADR.

"În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declaraţii din România privind susţinerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanţi din ţara noastră şi sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susţinute şi promovate de Clubul Fermierilor Români", se arată într-un comunicat al Clubului.

"Plafonarea plăţilor directe va determina încetinirea şi punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din ţara noastră (motorul agriculturii româneşti), cu consecinţe semnificative în plan economic (producţie, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajaţi în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu) - fără a genera un câştig semnificativ şi în planul competitivităţii pentru fermele mici. Poziţia fermierilor performanţi din România este deplin pro-europeană, aceştia fiind primii care îşi asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare, la respectarea măsurilor de mediu", se mai precizează în acest comunicat.

FĂRĂ GARANŢII LA BRUXELLES!

"Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de ex. la 300.000 euro) nu oferă vreo garanţie privind şansele României de a reuşi impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza ţara noastră în procesul negocierilor europene, cu şanse minime de succes deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană", susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

În acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual şi Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăţilor directe este menţionată ca obligatorie de la 60.000 euro (max. 100.000 euro), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvenţiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăţi redistributive de minimum 10%.

În condiţiile plafonării obligatorii propuse de Comisie, de la 60.000 la 100.000 euro, peste 3.500 de ferme româneşti care lucrează peste 3 milioane de hectare vor fi puternic afectate.