Donatorii de plasmă bovină concepuţi genetic pentru a produce anticorpi umani se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei de coronavirus şi ar putea fi soluţia la criza globală în care am fost aruncaţi.
Cercetătorii de la SAB Biotherapeutics, o companie de biotehnologie din Sioux Falls, Dakota de Sud (SUA), care a testat cu succes utilizarea anticorpilor de la vaci pentru a combate sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), afecţiune respiratorie virală provocată tot de un coronavirus, este angajată acum în dezvoltarea unui tratament pentru COVID-19.
Efortul companiei americane vine în condiţiile în care guvernele din întreaga lume solicită cât mai urgent o soluţie de combatere eficientă a noului coronavirus, avertizând în acelaşi timp că studiile clinice sunt necesare pentru a se asigura că tratamentele sunt cu adevărat sigure. De asemenea, cercetarea SAB se desfăşoară într-un moment în care companiile de biotehnologii şi cele farmaceutice se grăbesc să dezvolte vaccinuri sau terapii pentru COVID-19, care a infectat până acum peste 5 milioane de oameni din întreaga lume, provocând în jur de 340.000 de decese.
Abordarea SAB presupune injectarea vacilor (crescute din embrioni care conţin cromozomi umani) cu o parte neinfecţioasă a virusului, determinându-le să producă anticorpi complet umani "care se vor neutraliza şi se vor lega de virusul viu", afirmă preşedintele şi co-fondatorul SAB Biotherapeutics, Eddie J. Sullivan. Din moment ce vacile se nasc cu anticorpi umani, "le recunosc ca fiind parte din ele", susţine acesta. Apoi, plasma vacilor cu anticorpi este recoltată de trei ori pe lună, purificată şi, în curând, va fi trimisă pentru studii clinice.
Anticorpii monoclonali sunt o clasă de medicamente relativ nouă, iar dezvoltarea acestora reprezintă unul dintre cele mai mari progrese în imunoterapie, tratamente care utilizează propriul sistem imunitar pentru combaterea bolilor. Anticorpii creaţi de SAB sunt însă diferiţi pentru că sunt policlonali, ceea ce reprezintă răspunsul imun natural la boli, ceea ce îi face mai puţin susceptibili să devină rezistenţi.
SAB analizează dacă anticorpii ar putea fi folosiţi ca "vaccin pasiv", deoarece, spre deosebire de un vaccin clasic aceştia nu induc organismul să producă proprii anticorpi. Până acum, o terapie care a înregistrat anumite succese se bazează pe utilizarea plasmei convalescente, preluată de la pacienţii care s-au recuperat din boală şi care se administrează celor infestaţi ulterior.