Sute de mii de mici ferme din România au dispărut în ultimii 10 ani!

“În anul 2020, în România existau 2.887.000 de exploataţii agricole care utilizau 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol runda 2020 arată că, în decurs de 10 ani, numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 972.000, respectiv cu 25,2%, iar suprafaţa agricolă utilizată a scăzut cu 543.000 de hectare, respectiv cu 4,1%. Alte date provizorii arată că numărul exploataţiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 2.862.000 cu 25,3% mai mic decât în anul 2010; în acest timp, numărul exploataţiilor agricole cu personalitate juridică a fost de aproximativ 25.000, cu 17,3% mai mic decât în anul 2010”, arată o analiză AFR transmisă Agerpres, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, scăderea numărului de exploataţii agricole a condus la creşterea suprafeţei agricole medii per exploataţie cu circa 28% – de la 3,45 hectare în 2010 la 4,42 hectare în anul 2020.

“Dacă luăm în considerare categoriile de exploataţii agricole, putem observa că suprafaţa agricolă utilizată ce a revenit în medie pe o exploataţie agricolă fără personalitate juridică a fost de 2,73 ha, în comparaţie cu 1,95 ha în anul 2010”, subliniază AFR.

În ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată în medie pe o exploataţie agricolă cu personalitate juridică a fost de 194,78 ha, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010.

“Suntem din ce în ce mai puţini cei care facem agricultură de performanţă în România, iar afirmaţia este susţinută chiar de datele provizorii ale Recensământului Agricol. Mai mult de un sfert dintre fermele din România pur şi simplu au dispărut între 2010 şi 2020, arată Institutul Naţional de Statistică”, se menţionează în analiza citată.

Asociaţia fermierilor subliniază că oficialii europeni au recunoscut că este posibilă o criză a alimentelor în această perioadă şi în acest context dificil, însă nu în ceea ce priveşte lipsa mâncării, ci a faptului că va fi prea scumpă pentru mulţi oameni. “Asta dovedeşte încă o dată câtă nevoie este ca noi, fermierii, să putem produce cât de mult putem şi să şi fim ajutaţi pentru asta. Aducem în atenţie un comunicat al Comisiei Europene, în care se spune că aprovizionarea cu alimente a Uniunii rămâne sigură, dar mai puţin accesibilă pentru cei mai săraci din Europa. Adică oamenii cu mai puţini bani fie nu vor putea cumpăra ce doresc, fie se vor îndrepta spre alimente ieftine. Ori noi, fermierii din România, suntem în stare să producem şi suficient, şi de bună calitate şi la preţuri decente; doar să nu fi supuşi unor restricţii arbitrare şi nemeritate”, transmit reprezentanţii AFR.

Asociaţia atrage atenţia că problemele aduse de războiul din Ucraina se adaugă dificultăţilor pe care fermierii le au deja: pieţe agitate, lipsa uneori a motorinei, preţuri exagerate pentru input-uri, lipsa îngrăşămintelor din piaţă.

“Lucrurile se schimbă, iar asta înseamnă noi greutăţi, dar şi noi responsabilităţi pentru fermieri. Este adevărat că se încearcă adaptarea Politicii Agricole Comune, sperăm că în favoarea noastră, a fermierilor. Astfel, Franţa vrea să adapteze strategia “de la fermă la furculiţă” a Uniunii Europene la lumea de după războiul din Ucraina. Şi argumentăm prin declaraţia preşedintelui Emmanuel Macron, care spune că agricultura comunitară trebuie transformată, să producă în continuare şi să se îndrepte către mai multă calitate. Sectorul agricol al Franţei va urmări aşa numita “independenţă agricolă”, acordând prioritate productivităţii faţă de obiectivele agriculturii durabile în Pactul Verde pentru a face faţă Europei post-război ucrainean, a declarat preşedintele Macron. El vede în viitor o Europă mai puternică, pentru care agricultura şi industria sunt cruciale. Iar pentru a trece peste această perioadă tulbure, se impun schimbări, chiar dacă acum doar se vorbeşte despre ele. Dar ştim că Franţa ar vrea modificări, măcar temporare, ale strategiei care cere reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor până în 2030 şi reducerea utilizării îngrăşămintelor chimice cu 20%. Ţinând cont de interesele fermierilor din România şi de situaţia reală de la noi din ţară, spunem că susţinem astfel de schimbări de moment, chiar dacă ele nu modifică strategiile pe termen lung ale Uniunii Europene”, subliniază reprezentanţii AFR.

De altfel, problemele ridicate de preşedintele francez referitoare la “îmbătrânirea agriculturii” şi lipsa forţei de muncă sunt valabile şi în România.