Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Mureș, Ovidiu Săvâșcă, explică în revista APIAGRICULTURĂ ce înseamnă renta viageră agricolă, care sunt condițiile pentru obținerea acestei subvenții garantată pe viață, cine poate beneficia de bani.
"Cu toate că renta viageră agricolă nu acaparează prim planul atenției activității APIA, ea reprezintă o formă de recompensare și astfel o sursă sigură de venit pentru seniorii noștri care au înțeles să își înstrăineze sau să își arendeze terenurile agricole în decursul timpului. Instituirea rentei viagere agricole s-a realizat în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente, sau chiar numai al exploatării lor de către persoane active, interesate de acest domeniu, fapt impus de necesitatea modernizării agriculturii României și de compatibilizarea acesteia cu practicile din țările membre ale Uniunii Europene.
Așadar, obiectul rentei viagere agricole îl constituie numai terenurile cu destinație agricolă, situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Renta viageră reprezintă o sumă de bani care se acordă anual persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009. Ea este plătită pe durata vieții rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie un acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor legale specifice, având siguranța unei surse de venit viageră, garantată de stat.
Pentru a deveni rentier, se puteau înstrăina sau arenda numai terenurile care, după anul 1990, nu au făcut obiectul unei alte înstrăinări prin acte între vii. Din punct de vedere al caracteristicilor sale juridice, renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă si încetează de drept la data decesului rentierului agricol.
În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește daca terenul ce face obiectul rentei este arendat în mod continuu, adică pe parcursul unui întreg anul calendaristic. În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou astfel de contract, considerându-se continuitate în arendare. Un aspect important de reținut este faptul că renta viageră agricolă încetează de la data la care terenurile care fac obiectul acesteia, însumate, depășesc suprafața de 10 hectare.
Rentierul agricol poate fi numai o persoană fizică, care are vârsta de peste 62 de ani până la data intrării în acest sistem, care nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial;
Prin excepție, poate fi rentier agricol și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani la aceeași dată, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează "nerevizuibil”. În cazul persoanelor pensionate pe caz de boală, gradele I şi II revizuibil, trebuie să prezinte decizia de la comisia de expertiză medicală
și decizia pentru limită de vârstă, pentru rentierii aflați în situația prevăzută la art. 4 alin. (3) din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice nr. 1272/ 26503/2005, în original şi în copie, în vederea certificării de către centrul județean.
Din punct de vedere instituțional, carnetele de rentier agricol se vizează anual, de către centrele județene ale APIA, respectiv al municipiului București. Solicitarea vizării carnetului se face personal de către rentierul agricol sau prin mandatar cu procură autentică, de principiu, în perioada 01 martie – 31 august a fiecărui an.
Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.
Renta viageră agricolă care nu a fost încasată de beneficiari va fi utilizată pentru reluarea procesului de plata către aceștia, sau, numai pentru caz de deces, către moștenitorii acestora și după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care acesta este datorată. În cazul decesului rentierului, moștenitorii vor încasa renta, calculată proporțional cu perioada până la data decesului survenită în cursul unui an calendaristic, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum si a carnetului de rentier agricol al defunctului.
După decesul rentierului, moştenitorii vor încasa renta datorată până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului, depuse până la data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează.
În cazul în care există mai mulți moștenitori, persoana care se prezintă cu documentele la centrele județene APIA trebuie să prezinte o împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalți moștenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului.
Documentele care atestă moștenirea nu se mai iau în considerare dacă sunt depuse după data de 15 octombrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează", a explicat șeful APIA Mureș, Ovidiu Săvâșcă.