SUBVENȚII APIA 2021! TERENURI PENTRU CARE APIA NU ACHITĂ PLATA PE HECTAR!

Potrivit informațiilor furnizate de APIA pentru AGROINFO, nu sunt incluse în hectarul eligibil la plata APIA:

a) suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia forestieră, cu excepția suprafețelor prevăzute la art 10 alineatul (1), litera b) din ordonanță, iazurile naturale permanente, cu excepţia drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m;
b) drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de 2 m.

Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de teren ocupate cu sere şi solarii.

Terenurile scoase din circuitul agricol nu sunt eligibile la plăţile pe suprafaţă.

Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:

a) suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin. (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificări și completări ulterioare;

b) suprafețele din rezervațiile științifice, zonele de protecție strictă din parcurile naționale, parcurile naturale sau din rezervații ale biosferei și amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervația Biosferei «Delta Dunării», Parcul Național Munții Rodnei).

Sunt eligibile la plată suprafețele agricole situate în zonele de protecție integrală și zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naționale și naturale pe care se pot desfășura activități agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerințele pentru măsurile de sprijin direct. În situația în care planul de management al ariei protejate nu este elaborat/este în curs de elaborare, se respectă setul de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective, cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (4) - (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 1, 2, art. 3 alin. (1) și (2) și art. 4 din Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.

c) suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;

d) suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă, suprasuprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;

e) suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de ski) care sunt scoase din circuitul agricol;

f) suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;

g) suprafeţe aparţinând unităţilor militare;

h) suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;

i) suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;

j) suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului, conform Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;

k) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice la capacitatea maximă de transport a acestora, precum şi de alte construcţii hidrotehnice realizate pe ape, lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, construcţii şi instalaţii hidrometrice, precum şi instalaţii de determinare automată a calităţii apelor, prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. d), e) şi f) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

l) suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare prevăzute în Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 227/2006 privind amplasarea şi dimensiunile zonelor de protecţie adiacente infrastructurii de îmbunătăţiri funciare;

m) suprafeţele de pârloagă declarate/determinate pe acelaşi amplasament mai mult de 1 an, cu excepția suprafețelor arabile menținute necultivate pe o perioadă mai mare decât 1 an pentru respectarea angajamentelor din cadrul măsurii prevăzute la articolul 33 alineatul (2), litera a) din ordonanță, dacă este respectată activitatea agricolă definită la art. 2 alin (2) din ordonanță;

Referitor la art.10, alin. 5, litera m), din actul normativ menţionat, respectiv “nu sunt eligibile suprafeţele de pârloagă declarate pe acelaşi amplasament pentru mai mult de 1 an”.

Fermierii care declară aceste suprafeţe în cererea unică de plată, trebuie să aibă în vedere faptul că solicitarea plăţii pe aceste suprafeţe poate determina sancţiuni conform prevederilor art. 19 din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control.

n) suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop.

o) suprafeţele cu amenajări piscicole, aşa cum acestea sunt prevăzute în registrul agricol. Fac excepţie terenurile cu amenajări piscicole redate sau introduse în circuitul agricol în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (8), (9) şi (10) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Suprafeţele coronamentelor şi ale taluzurilor digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi ale canalelor de irigaţii şi desecare, precum şi taluzurile şi zonele de protecţie ale căilor de comunicaţii nu sunt considerate suprafeţe agricole.

Suprafeţele utilizate pentru producţia de cânepă constituie hectare eligibile numai în cazul în care conţinutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depăşeşte 0,2%.

Conform art. 30 din Ordinul MADR nr. 619/2015, cu modificarile şi completările ulterioare: (1) În cazul suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă în conformitate cu articolul 10 alin. (5) din ordonanţă, în cererea unică de plată fermierul trebuie să furnizeze următoarele informaţii şi documente:
a) identificarea parcelelor semănate cu cânepă;
b) soiurile de seminţe şi cantităţile de seminţe utilizate (în kg/ha);
c) etichetele oficiale aplicate pe ambalajele seminţelor certificate, în conformitate cu Directiva 2002/57/CE a Consiliului privind comercializarea seminţelor de plante oleaginoase şi pentru fibre, care se vor păstra la centrul local/judeţean sau al municipiului Bucureşti al APIA, după caz;

Eligibilitatea suprafeţelor utilizate pentru producţia de cânepă este condiţionată de utilizarea de seminţe din soiurile enumerate în "Catalogul comun al soiurilor de plante agricole" la data de 15 martie a anului pentru care se acordă plata respectivă şi publicate în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole;

Prin derogare, în cazul în care semănatul are loc după data finală stabilită pentru depunerea cererii unicede plată, etichetele sunt furnizate cel târziu până la 30 iunie. Dacă etichetele trebuie furnizate, de asemenea, altor autorităţi naţionale, APIA restituie originalele etichetelor beneficiarilor de îndată ce au fost prezentate. Etichetele înapoiate se ştampilează de către APIA ca fiind utilizate pentru o cerere unică de plată.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor recoltează probele pentru determinarea conţinutului de tetrahidrocanabinol (THC) la soiurile de cânepă cultivate şi transmit Laboratorului Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj probele preluate, însoţite de datele de identificare ale fiecărui fermier (numele şi prenumele, codul numeric personal/codul unic de înregistrare, adresa, sediul) şi datele de identificare ale fiecărei parcele cultivate (dimensiunea, parcela/lotul), până la data de 15 septembrie a anului de recoltă.

Laboratorul Regional pentru Controlul Calităţii şi Igienei Vinului Blaj are obligaţia să transmită MADR şi APIA până la data de 1 noiembrie a anului de recoltă raportul cu privire la conţinutul de THC pentru fiecare parcelă cultivată cu cânepă pentru fibră şi seminţe care include următoarele informaţii: conţinutul de THC, împărţit în tranşe/gradări de 0,1%, procedura utilizată, precum şi datele transmise de inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, precizează APIA.

Click aici pentru a te abona la Newsletterul AGROINFO: https://www.agroinfo.ro/newsletters/subscribe.html