Specialist: În România, nu știm cu exactitate cine, ce și cât cultivă!

"În cadrul Strategiei de Apărare a Țării, agricultura este menționată succint. În analiza cu privire la criza pandemică, siguranța alimentară nu este luată în considerare. Apare într-o enumerare a obiectivelor naționale de securitate, fără a se stabili în vreun fel cum se va face acest lucru, și nu ca domeniu de sine stătător, ci împreună cu o mare altă temă: „asigurarea securității alimentare și a calității mediului”. Dar în România nu știm cu exactitate cine, ce și cât cultivă. Nu există o platformă digitalizată de monitorizare a acestor aspecte și, drept urmare, nu avem nici cum să facem predicții privind cantitățile de hrană la un moment dat.

De asemenea, o problemă majoră, adusă în atenție de nenumărate ori în ultimii ani, constă în lipsa acută de irigații, în contextul în care clima în Romania se schimbă, fiind preconizată o perioadă de secetă și pentru 2022. Deși am avut posibilitatea de a introduce cheltuielile aferente unei astfel de investiții în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR), instituțiile din România nu s-au coordonat în acest sens, iar aceste cheltuieli au fost respinse. Pe de altă parte, Spania a obținut în cadrul PNRR 563 de milioane de euro pentru irigarea a 100 000 de hectare.

În contextul în care ultimii patru miniștri ai agriculturii din România nu au avut un mandat mai lung de doi ani, iar fiecare dintre aceștia au propus o viziune și agendă proprii, lipsa unei strategii transpartinice pe termen lung la nivel național va face ca România să nu poată profita de contextul social și economic în care se află. Există riscul ca România să rateze șansa de a deveni un jucător foarte important pe scena agricolă europeană și mondială și de a fi afectată de posibile crize alimentar", susține Ana Maria Stancu, în documentul Institutului European din România. 

Ana Maria Stancu mai spune că va fi nevoie de mult efort pentru a produce hrana în viitor. 

"Dincolo de aspectul legat de teritoriu și productivitate, un alt fenomen ne va afecta: lipsa resurselor umane în domeniul rural căci, în același context, datele Organizației Națiunilor Unite arată că populația din mediul urban va crește până la 60,4% până în 2030. Practic, majoritatea persoanelor vor căuta să trăiască în orașe. Situația este una extrem de complexă și va fi nevoie de multe eforturi pentru a putea produce hrană de care vom avea nevoie în viitor.
Una dintre soluțiile care vor contribui la realizarea acestui deziderat va fi tehnologia în agricultură. Tehnologia a evoluat foarte mult în ultimii ani și a început să fie folosită cu recurență și în domeniul agriculturii. În cele ce urmează vom prezenta o serie de astfel de soluții care sunt disponibile inclusiv pentru fermierii din România:
- Tractoare autonome sau semi-autonome – aceste tractoare pot ajuta cu lipsa tot mai acută a resursei umane în domeniul agricol, contribuind în același timp și la creșterea producției prin aplicarea lucrărilor și a tratamentelor cu precizie de milimetru, fără a irosi materiale și substanțe. Dacă in acest moment astfel de utilaje sunt la un preț destul de mare, există inclusiv soluții tehnologice prin care tractoare mai vechi pot fi transformate în tractoare semi-autonome – prin înlocuirea volanului tradițional cu un volan digital. Bucharest Promo Robots are experiența montării unui astfel de volan, anul trecut, care a fost folosit în zona de agricultură mare.
- Stații agro-meteorologice – aceste echipamente, care au ajuns la un preț foarte accesibil astăzi, oferă date la fiecare oră despre temperatura și umiditatea solului la 40 cm sub nivelul pământului și temperatura aerului și umiditatea relativă la 30 cm și 80 cm deasupra suprafeței solului. Fermierul poate urmări datele obținute de pe telefon.
Având aceste date fermierul va putea lua măsuri de precauție înainte de apariția bolilor fungice, va putea evita problema reziduurilor prin aplicarea dozei optime de ingrediente active și maximiza beneficiile prin stropire la orele cele mai potrivite.
- Senzori pentru analiza digitală a solului – acești senzori pot să determine cantitatea de nutrienți din acel moment și să detecteze nevoile de îngrășăminte ale solului. Folosirea unor astfel de senzori reduce costurile cu îngrășămintele și duce la obținerea unui randament ridicat prin simpla efectuare a unor analize de sol mai precise, rapide și în mod regulat.
- Senzori cu feromoni pentru detectarea dăunătorilor – acești senzori pot să determine și să urmărească de la distanță densitatea populației dăunătorilor din câmp și, prin urmare, să ofere fermierului date pentru a lua decizii oportune de optimizare a pulverizării și de control al costurilor. Acest tip de dispozitiv captează imagini de înaltă rezoluție de două ori pe zi, ce pot fi vizualizate în timp real de către fermier pe telefon.

Senzori pentru alerte timpurii de boală de la nivel frunzei – lucrăm, în cadrul Bucharest Promo Robots, la folosirea unui câine robot echipat cu camera multispectrală pentru a-l trimite în câmp sau în seră să preia date de la nivelul frunzei. În acest fel, un algoritm poate, pe baza imaginilor colectate, să ofere alerte timpurii de boală, înainte ca planta să aibă semne vizibile pentru om.
- Drone pentru aplicarea cât mai precisă a tratamentelor – dronele sunt un mijloc eficient de aplicare a tratamentelor exact acolo unde este nevoie. Având în vedere precizia acestora, cantitatea de substanță utilizată scade, iar tratamentul nu mai trebuie făcut pe toată suprafața, ci doar în punctul în care sunt detectate probleme. Dronele pot oferi, de asemenea, imagini prin care se poate face o analiză a stării de sănătate a culturii.
- Există, de asemenea, mai multe proiecte prin care sunt prototipați roboți care sa poată detecta buruienile și chiar să le smulgă direct în câmp, fără nicio intervenție din partea fermierului și chiar roboți pentru cules diverse recolte.
- Irigare complet automatizată – tot mai mulți fermieri, inclusiv din România au decis ca în momentul în care fac investiția într-un sistem de irigare, acesta să fie automatizat.
- Sere complet automatizate – un alt proiect la care lucrăm, alături de alți parteneri, sunt serele complet automatizate. Practic, sunt sere în care intervenția fermierului este cât mai redusă, în care irigarea se face automat, în funcție de ce citesc senzorii, monitorizarea culturii se face prin intermediul imaginilor în diverse spectre etc.
- Hidroponia și acvaponia au început să fie din ce în ce mai utilizate pentru a creșterea plante, eficientizând în acest fel procesul. Însă ambele soluții, pentru a fi eficiente, au nevoie de tehnologie de monitorizare pentru a asigura permanent parametrii optimi pentru creșterea plantelor.
- Monitorizarea sănătății câmpului prin satelit - permite utilizatorilor să monitorizeze progresul culturilor lor și să execute inspecții eficiente ale terenurilor fără a folosi resursa umană pentru deplasarea pe teren. Aceste platforme oferă zilnic imagini din satelit de înaltă rezoluție cu terenurile împreună cu diverse tipuri de hărți de creștere generate cu privire la stadiul fenologic al culturilor și datele meteorologice regionale.
- Platforme de management eficient al fermelor – astfel de platforme gestionează informațiile colectate de la senzori, de la vehicule sau introduse de oameni și stocate în siguranță. Permit astfel utilizatorilor o administrare a costurilor, generarea de rapoarte cu privire la terenuri și managementul activității. De exemplu, într-o fermă în care sunt integrate tehnologiile menționate, atunci când imaginile din satelit, din dronă sau de la senzor sesizează o anomalie, să poată fi analizată îndeaproape și, dacă este cazul, să activeze drona pentru a aplica tratament în zona cu probleme.

Trasabilitatea, monitorizarea și predicția vor fi cuvinte cheie în viitor, iar tehnologia va fi cea care ne va permite să le putem avea. În acest moment, tehnologia ne permite când scanăm un QR code sau un cod de bare să știm exact din ce fermă provine produsul, proveniența răsadului, să vedem un raport al analizei solului pentru a vedea dacă tratamentul folosit s-a încadrat sau nu în norme și dacă a fost pregătit forțat pentru recoltare sau nu, când a fost recoltat, unde a fost depozitat și în ce condiții și termenul de expirare. Avem în dezvoltare un astfel de sistem pentru una dintre cooperativele gospodărești din România."