AJUTOARE FERMIERI! De la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit, a spus directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai-Liviu Moraru. El a anunțat că-n următorii doi ani de tranziție, 2021-2022, vor fi ajutoare substanțiale pentru fermierii care vor să facă procesare, ca să nu mai fie nevoiți să accepte un preț de mizerie.
Am demarat la nivelul MADR, sub coordonarea domnului ministru, împreună cu AM-PNDR şi cu secretarii de stat implicaţi direct, discuţii privind tranziţia (până la noua politică agricolă comună n.r.). Aici o să avem o alocare pe următorii 2 ani, în speţă 2021-2022, de 2,15 miliarde de euro, pe care îi vom putea folosi, cum spunem noi, "bani noi cu reguli vechi". Şi de aici s-ar putea să apară sesiuni mult mai clare şi cu sume mai consistente, a anunțat șeful AFIR, într-un interviu acordat Agerpres.
Mihai-Liviu Moraru a spus că banii vor fi direcționați, în mare parte, spre depozitare, procesare și asociere.
Eu consider că este important şi elementar către depozitare, procesare şi asociere. Noi avem nişte lipsuri şi vă dau două exemple de produse de bază: mărul şi laptele. La mere, producţie avem, dar din ianuarie şi până în martie nu mai găsim un măr românesc pe piaţă. Aş vrea să vă spun despre un proiect foarte frumos, al Cooperativei Agricole Gold-Fruct Udeşti, din judeţul Suceava, un proiect de 6 milioane de euro, prin care a dezvoltat o capacitate de stocare a merelor de 2.400 de tone, unde nu se foloseşte frig ci atmosfera controlată. În speţă, se extrage oxigenul din aerul unde stau merele, ajungând la un procent 98-99% azot, ceea ce opreşte procesul biologic. La ora actuală, Cooperativa a ajuns cu merele Conacul Vultureşti inclusiv în zona de retail din Bucureşti. Deci, ar fi foarte bine dacă am reuşi pe componenta de depozitare, cel puţin, să mai reducem din balanţa asta comercială care pe toţi ne sperie. Sperăm ca în 2-3 ani să vedem şi roadele programului pomicol pe care l-am implementat, roadele celor 300 de milioane de euro investiţii în exploataţii pomicole.
La fel şi la lapte, de la 80 de bani pe care îi ia fermierul din zona de munte pe un produs ecologic montan până la 6-7 lei cât ajunge laptele la raft, cineva mănâncă foarte mult pe acest lanţ şi fermierul are de suferit. Ce trebuie să facă fermierul? Să proceseze. Cum? Cu ajutorul celui de-al treilea obiectiv: forma asociativă şi ferma de familie. În momentul în care s-a lansat sub-măsura 4.1, prima sesiune a avut nişte lucruri foarte interesante şi trebuie insistat asupra lor. Se putea ridica intensitatea sprijinului de la 50% la 70% fiind vorbă de zona montană defavorizată şi dacă se venea într-o formă asociativă sau cu componenta de procesare. Eu am insistat foarte mult în judeţul Suceava, cu sprijinul GAL care ar fi putut să închege acest lucru, dar fiind un mare procesator în zonă în momentul respectiv nu s-a reuşit. Revin, sunt trei lucruri importante: depozitare-procesare, ferma de familie şi forma asociativă. De altfel, aceştia sunt cei trei piloni pe care se va concentra Programul Naţional Strategic 2021-2027, a explicat șeful AFIR.