Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Harghita, Haschi Andras, avertizează că toţi cei care vor fi depistaţi că îşi curăţă prin incendiere terenurile de vegetaţie uscată, vor rămâne anul acesta fără subvenţiile APIA pentru întreaga suprafaţă solicitată la plată. Șeful APIA subliniază că absolut nimeni nu va fi iertat.
„Faţă de anii trecuţi, în această perioadă, nu ştiu ce se întâmplă, dar totul arde. Niciodată nu s-a întâmplat ca terenurile agricole să ardă în măsura în care ard acum. (…) Trebuie ştiut că niciodată nu am fost atât de drastici cum suntem anul acesta. Dacă, până acum, nu pot să spun că nu erau luate treburile atât de serios, dar acum nu mai iertăm pe absolut nimeni. Fermierii nu vor primi niciun leu subvenţie în cazul în care sunt prinşi că şi-au ars terenul. Nu vorbim de terenul care este incendiat. Dacă are şi o sută de hectare şi respectivul fermier şi-a incendiat cinci metri pătraţi, nu va primi niciun leu subvenţie. Este inacceptabil ce se întâmplă în momentul de faţă, ard sute de hectare, zilnic, nu se poate ca cultivarea unui teren să fie rezolvată cu un chibrit. Avem peste 20 de oameni în teren care, în momentul în care găsesc scrum pe un anumit teren, fermierul respectiv este tăiat în totalitate de la subvenţie”, a declarat Haschi Andras, pentru Agerpres.
Acesta a precizat că există un protocol încheiat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Garda de Mediu, prin care APIA este anunţată dacă un anumit teren a fost incendiat, doar în cursul zilei de luni fiind primite 21 de astfel de notificări.
Potrivit lui Haschi Andras, în doar o săptămână au fost identificaţi peste o sută de fermieri, iar numărul creşte în fiecare zi.
„Noi putem să sancţionăm pe cineva care solicită subvenţie pe terenurile respective. (…) În ultima săptămână sunt peste o sută de fermieri care au fost identificaţi şi zilnic se adaugă cel puţin zece la acest număr. Mesajul nostru este să termine cu arderile, pentru că nu vor scăpa! Să nu creadă că dacă fac asta în întuneric sau oricând, sau în weekend sau duminică după masă, niciunul nu va scăpa, niciunul nu va primi niciun leu”, a arătat şeful APIA Harghita.
Acesta a mai spus că şi în anii trecuţi au fost astfel de situaţii, dar numărul nu a fost atât de ridicat.
„Sigur, întotdeauna au fost cazuri, în fiecare an am avut în jur o sută de fermieri care şi-au pierdut subvenţia, distribuiţi pe tot judeţul, dar anul acesta într-o singură săptămână au fost o sută. E ceva nemaivăzut înainte”, a conchis Haschi Andras.
Directorul Direcţiei pentru Agricultură Harghita, Romfeld Zsolt, a subliniat că incendierea terenurilor pentru a le curăţa de resturile de vegetaţie uscată este păgubitoare pentru fauna, flora locală şi pentru microorganisme.
„Având în vedere că este primăvară şi vegetaţia porneşte, o dată cu încălzirea vremii, apex-ul, vârful de creştere al plantelor este ars şi o să aibă ca rezultat întârzierea în vegetaţie (…). Microorganismele care au iernat în stratul superior al solului sunt arse şi acestea sunt importante pentru că consumă vegetaţia uscată şi au o activitate intensă microbiologică”, a explicat Romfeld Zsolt.
La rândul său, directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a precizat, pentru Agerpres, că prin incendiere este distrusă fauna „care nu este atât de mobilă precum păsările sau mamiferele mari”, dar există situaţii în care sunt în pericol şi animalele mari, în cazul incendiilor de amploare, mai ales în zonele umede, cu vegetaţie înaltă.
De asemenea, în aceste zone, unde este incendiată vegetaţia înaltă, este distrus locul de cuibărit din acel sezon al numeroaselor specii de păsări, inclusiv protejate.
Demeter a mai spus că dacă aceste incendii se extind la păduri, se produc pagube economice şi ecologice importante, iar în zonele Gheorgheni şi Ciuc, unde sunt turbării, există riscul ca turba să se aprindă, astfel de incendii fiind extrem de greu de stins şi provocând poluarea aerului.
De vineri până luni, în Harghita s-au înregistrat aproximativ 30 de incendii de vegetaţie uscată, fiind afectată o suprafaţă de circa 280 de hectare, în unele situaţii existând pericolul ca acestea să se extindă la gospodării şi păduri.