SCANDAL PE BANII FERMIERILOR : „E O LUCRARE COMUNISTĂ!”

Producţiile agricole sunt încă la mila lui Dumnezeu şi a vremii pentru mulţi dintre fermierii români. De Fondul Mutual Agricol se vorbeşte de ani de zile. Au fost şi tentative eşuate de a constitui unul. Un fond mutual agricol funcţional este cu atât mai important cu cât anul acesta fermierii români ar putea rămâne fără despăgubiri de secetă.

Pe 18 octombrie 2016, Ministerul Agriculturii a anunţat înfiinţarea Fondului mutual agricol. Potrivit proiectului de OUG publicat de MADR pentru dezbatere, Fondul Mutual va fi administrat de o Agenţie pentru Administrarea Fondului Naţional Mutual Agricol care va fi înfiinţată ca instituţie publică, autonomă, cu personalitate juridică în coordonarea MADR, şi finanţată din subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul MADR şi din venituri proprii (contavaloarea serviciilor de gestionare a fondului de compensare, calculată prin aplicarea unui procent din fond).

Varianta cu implicarea MADR şi crearea unei structuri, cu sprijinul ministerului, cu un colectiv care să le facă documentele, astfel încât „să-i împingă de la spate pe fermieri să facă fondul mutual” era cea mai bună soluţie, a explicat Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, citat de Agerpres. Cu alte cuvinte, dacă fermierii nu au fost în stare să îşi facă singuri un fond mutual, le face Ministerul Agriculturii unul.

Pe scurt, Agenţia va fi condusă de un director general, numit prin ordin al ministrului Agriculturii, şi de un Consiliu de Administraţie format din 11 membri: 1 director general, care este și președintele Consiliului, 2 reprezentanţi ai MADR, 2 reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, 1 reprezentant al Camerei Agricole Naţionale, 5 reprezentanţi, câte unul din fiecare organizaţie interprofesională agricolă recunoscută.

Pentru stabilirea şi recunoaşterea naturii riscurilor, intensităţii daunelor şi delimitării suprafeţelor calamitate, va fi înfiinţată Comisia Naţională pentru Monitorizarea Riscurilor din Agricultură, organism colegial interinstituţional, fără personalitate juridică, pe lângă MADR. În fiecare judeţ vor fi constituite, pe lângă Prefectură, comisii pentru constatarea pagubelor, care vor analiza, evalua, constata şi certifica producerea evenimentelor, arealul şi intensitatea pagubelor.

Contribuţie obligatorie! Cât?

Fondul Mutual va avea o secţiune comună, la care vor contribui obligatoriu toţi fermierii activi, indiferent de domeniul de activitate agricolă, şi secţiuni specializate. Din fondul de compensare fermierii vor primi despăgubiri pentru pierderile suferite în urma unor fenomene climatice nefavorabile (secetă, îngheţul din timpul iernii, îngheţul târziu, inundaţii, ploi abundente și de durată. Acestea vor fi stabilite prin normele metodologice de aplicare a OUG), a izbucnirii unor boli ale animalelor sau ale plantelor, a infestării cu dăunători sau în urma unor incidente de mediu. Programele de compensaţii financiare vor fi stabilite de Consiliul de Administraţie al Agenţiei.

Cum va fi constituit fondul mutual? Fermierul depune, să zicem, 10 lei pe hectar. În situaţia în care vin despăgubirile, mai vine statul român cu 3,5 lei pe hectar şi Uniunea Europeană cu 6,5 lei pe hectar şi au făcut 20 de lei pe hectar. Aştia sunt disponibili pentru despăgubiri. Dar statul şi UE vin doar când se produce fenomenul. În rest, fondul se constituie numai din contribuţia fermierilor, an de an, explică Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.

Baciu spune că membrii LAPAR s-au gândit la o contribuţie obligatorie pentru secţiunea comună în jur de 10 euro/ha/an, bani care ar putea fi reţinuţi fermierilor din subvenţiile naţionale (ANT): Exact ca la asigurarea obligatorie pentru maşini. Este normal, atâta timp cât şi statul contribuie cu o sumă. Cu asta am fost de acord.

Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, are altă părere: Cuantumul ar trebui să rezulte în urma unei simulări. Statul ştie foarte bine ce a despăgubit în 2014, în 2015. Nu pot să spun eu cât trebuie să dăm. Suma trebuie stabilită pe baza unor studii. Să vedem cât ne trebuie nouă să despăgubim anual.

Banii fermierilor, gestionaţi de stat

Ceea ce a provocat însă nemulţumirea unor fermieri este modul în care vor fi gestionaţi banii din Fondul Mutual. Mai exact, MADR a propus ca toate operaţiunile financiare ale Agenţiei - constituirea, gestionarea şi utilizarea resurselor financiare - să fiei derulate prin Trezoreria Statului. Disponibilităţile financiare ale Fondului ar fi păstrate în Trezoreria Statului, într-un cont distinct al Agenţiei, şi sunt purtătoare de dobânzi, mai propune MADR.

Nu am fost de acord ca un fond privat să fie gestionat de Trezoreria Statului. Asta este o idee comunistă. Pe vremuri toată averea era a poporului, dar era gestionată de stat, a tunat şeful LAPAR.

Este o lucrare comunistă, un proiect nerealizabil. Este o lucrare anapoda, făcută de o doamnă cu foarte mult exces de zel din MADR, Niculina Tâlvăr (consilier personal al ministrului Agriculturii - n.red.). Această doamnă a refuzat orice dialog şi a dat de pământ cu ordonanţa asta pe care noi o aşteptăm de atâta timp!, a declarat Laurenţiu Baciu pentru AGROINFO.

Baciu spune că a discutat cu ministrul Achim Irimescu imediat după publicarea proiectului şi s-a stabilit că va fi elaborat un nou proiect, sub coordonarea Elenei Tatomir, director în MADR.

La polul opus, liderul Pro Agro, Emil Dumitru, afirmă că Trezoreia Statului mi se pare instutuţia cea mai sigură. Mi se pare foarte corect să gestioneze aceste plasamnete financiare şi ca fondul mutual să aibă credibilitate. Fondul mutual nu este al unei asociaţii sau al unei persoane fizice, ci este al tuturor fermierilor. Avem 220 de milioane de euro din PNDR 2020. Nu comentez ce spun cei de la LAPAR, ci ce propune Ministerul Agriculturii, a precizat Dumitru.

Acesta mai spune că aşa cum este propus de Ministerul Agriculturii, Fondul Mutual ar putea fi funcţional, cu nişte modificări. Ar trebui foarte bine gândit Consiliul de Administraţie. Cinci producători este foarte puţin. Dacă o luăm de la miere de albine la vacă, fiecare are probleme specifice şi ar trebui să fie reprezentat. Avem şi sectoare care nu sunt organizate în organizaţii interprofesionale.

De asemenea, mecanismul de despăgubire ar trebui să fie mult mai bine explicitat, că noi avem darul ca după ce apare o lege cu caracter general, normele de aplicare denaturează în mare parte sensul actului normativ iniţial. Trebuie să delimităm foarte clar responsabilitatea fiecăruia. Mai cred că trebuie să cooptăm şi firmele de asigurări, chit că ne plac sau nu, dar sunt actori importanţi pe piaţa asigurărilor. Dacă vor face nişte produse dedicate exclusiv fondului mutual, de ce nu ar fi şi ei cooptaţi?

Irimescu: Este o variantă pe care o putem discuta şi o putem modifica

Am văzut că deja sunt nemulţumiţi, însă este o variantă pe care o putem discuta şi o putem modifica înainte să îi dăm drumul pe circuit, a precizat Achim Irimescu, citat de Agerpres. Ministrul Agriculturii atrage totuşi atenţia că dacă modific legea aceasta, ajung la legea anterioară, şi atunci nu văd sensul să mai adopt o altă lege care nu a permis crearea vreunui fond mutual. Ştiu că agricultorii ar vrea un fond mutual unic, cu cotizaţie obligatorie, numai că aşa cum este legea în vigoare nu permite un fond unic.