Retrospectiva 2024: Agricultura României, marcată de proteste și secetă cruntă!

Pagubele suferite de fermieri în acest an au determinat autorităţile să aloce sume considerabile din bugetul naţional şi să solicite sprijin Comisiei Europene având în vedere că astfel de fenomene climatice atipice s-au înregistrat nu doar în România ci şi în Europa.

Preţul combustibililor şi al inputurilor, afluxul masiv de produse agricole din Ucraina pe o infrastructură de transport şi de depozitare insuficientă au influenţat negativ piaţa agricolă şi alimentară din România.

Sfârşitul anului 2024 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor. Alimentele înregistrează o creştere a preţurilor de 5,11% în noiembrie 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, după cele mai recente date statistice, ceea ce a determinat Guvernul de la Bucureşti să continue şi în 2025 măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază.

Anul 2024 debutează cu proteste

Criza financiară, anii repetaţi de secetă, efectele complexe ale războiului din Ucraina, perturbarea pieţei comune europene prin derogările acordate mărfurilor agricole ucrainene au adus fermierii români într-un punct critic la începutul lunii ianuarie 2024. Alături de transportatorii nemulţumiţi de accizele mari la motorină, de preţurile RCA şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie aceştia au făcut front comun şi au protestat săptămâni în şir.

arhivă Agroinfo

Protestul fermierilor s-a extins treptat în 22 de judeţe ale ţării, unde mai multe drumuri au fost blocate cu camioane şi tractoare, circulaţia rutieră desfăşurându-se cu dificultate. Aceste proteste au afectat şi tranzitul cerealelor ucrainene având în vedere blocarea intrărilor în Portul Constanţa.

Autorităţile responsabile, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au fost nevoite să negocieze cu liderii fermierilor şi ai transportatorilor o serie de măsuri din lista de 76 de revendicări, mai mult sau mai puţin pertinente, şi să modifice în două săptămâni mai multe acte normative pentru a linişti protestatarii.

Proteste ale fermierilor au avut loc în lunile ianuarie şi februarie în mai multe ţări precum: Italia, Franţa, Spania, Polonia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Belgia, Portugalia, iar nemulţumirile lor faţă de constrângerile impuse de măsurile Uniunii Europene destinate combaterii schimbărilor climatice, creşterea taxelor, concurenţa importurilor de alimente ieftine, decapitalizare au ajuns şi la Bruxelles.

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri de simplificare destinate reducerii poverii administrative pentru fermieri precum şi pentru a limita exporturile Ucrainei de cereale şi alimente.

Pagube de miliarde de euro din cauza fenomenelor meteo extreme

Sectorul agricol s-a confruntat în 2024 cu o serie de provocări care au testat rezilienţa acestui sector, iar printre acestea se află, în primul rând, factorii climatici nefavorabili care au afectat areale agricole extinse din ţară şi bineînţeles culturile şi recoltele vegetale, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

De asemenea, preţurile la gaze şi energie electrică au avut impact direct asupra creşterilor de preţuri la resurse materiale agricole (combustibil, îngrăşăminte, seminţe, pesticide), în timp ce afluxul important de produse agricole primare (cereale, seminţe oleaginoase) şi produse procesate (făină, ulei, zahăr, miere, ouă ) din Ucraina a creat o concurenţă neloială, cu implicaţii şi evoluţii negative pe piaţa agricolă şi alimentară, afectând preţurile aceloraşi produse agricole primare şi procesate obţinute de fermierii autohtoni.

"Afluxul de cereale şi seminţe oleaginoase, precum şi produse agricole procesate origine Ucraina în condiţii de calitate şi preţ net inferioare celor similare produse în România a cauzat fermierilor români pierderi importante întrucât aceştia au fost puşi în situaţia extrem de complicată de a-şi valorifica produsele la preţuri mai mici decât costurile proprii de producţie care implică cheltuieli cu resurse materiale agricole, forţa de muncă etc. De asemenea, un alt factor care a perturbat piaţa agricolă îl reprezintă infrastructura de transport din România şi cea de depozitare care au fost puse sub presiune prin preluarea unui flux masiv de cantităţi de produse origine Ucraina, care au tranzitat şi continuă să tranziteze teritoriul naţional pe cale rutieră, ferată şi fluvială, cu destinaţie principală Port Constanţa, ca export în UE sau alte state", au declarat pentru AGERPRES reprezentanţii MADR.

Evoluţia focarelor de pestă porcină africană, apariţia focarelor de gripă aviară precum şi a celor de pesta micilor rumegătoare pe teritoriul ţării noastre au adus numeroase pagube şi în sectorul zootehnic. De asemenea, importurile masive de carne de pasăre şi ouă, dar şi de cereale din Ucraina precum şi scăderea producţiei de iarbă de pe suprafeţele de pajişti cauzată de seceta prelungită au determinat crescătorii să renunţe la animale.

Datele centralizate în toamna acestui an au arătat pagube pe o suprafaţă de peste 320.000 hectare la culturile înfiinţate în toamna lui 2023, din care peste 200.000 hectare cu grâu, şi de 2,2 milioane de hectare pentru culturile din primăvara anului 2024, în special porumb şi floarea soarelui, dar şi plantaţii pomicole şi viticole. Ministerul Agriculturii anunţa la acea vreme că va acorda despăgubiri de 500-600 de milioane de euro. La rândul ei, Comisia Europeană a aprobat României, la finele lunii octombrie, o schemă de ajutor de stat în valoare de două miliarde de lei (400 milioane de euro), având drept scop despăgubirea fermierilor pentru pagubele suferite din cauza secetei severe în perioada septembrie 2023-august 2024.

În plus, organizaţiile fermierilor au susţinut că efectele schimbărilor climatice şi costurile disproporţionate au dus la diminuarea veniturilor acestora şi la apariţia falimentelor în 2024.

"România a continuat să fie lovită de secetă severă şi în 2024, cu un deficit de precipitaţii mai mare de 30% comparativ cu media multianuală. Anul acesta, producţia de grâu a scăzut cu 14% faţă de 2023, iar la porumb declinul este şi mai drastic, cu 27% mai mic decât anul precedent. Cu toate acestea, din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil din România, doar aproximativ 2,7% beneficiază de sisteme de irigaţii. Ministerul Agriculturii, a dat bani în acest an chiar mai mulţi decât în anii anteriori, însă cred cu tărie că destul de mulţi bani trebuie să se ducă şi către zootehnie şi industria alimentară", a precizat pentru AGERPRES preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Datele furnizate de AFR arată că în 2024 recolta de cereale a scăzut, în medie, cu 21,3%, trasă în jos de volumele scăzute de grâu (-14%) şi porumb (-27%), influenţate fiind de condiţiile meteorologice care au afectat randamentele dar şi suprafaţa semănată, rezultând o scădere a suprafeţelor cultivate faţă de 2023.

Producţia de seminţe oleaginoase a scăzut cu 11,5%, iar cea de proteină vegetală cu 22,4%. De asemenea, volumele de vin au suferit o scădere accentuată în acest an, de 20,5%. "Sfârşitul de an a adus o oarecare linişte datorită precipitaţiilor căzute care au redresat situaţia din aproape toate zonele agricole ale ţării. În timp ce preţurile la fructele proaspete, legume şi şampanie au crescut în 2024, preţul cerealelor mai scade cu încă 4,9%, după o diminuare semnificativă de 30% în anul precedent. Această scădere a preţurilor se referă în special la orz (-13%) şi grâu (-4,5%); porumbul redresându-se cu 1,3% după o scădere bruscă (-34,6%) în 2023. Preţul seminţelor oleaginoase creşte uşor (+2,7%), dar se înregistrează o scădere bruscă a preţurilor la furaje (-34,8%) şi o scădere de -5,5% la cartofi", explică Daniel Botănoiu.

Preţurile au scăzut şi în producţia animală, aproximativ cu 2,3% pentru toate sectoarele combinate, dar au crescut uşor la bovine din cauza decapitalizării continue.

În ceea ce priveşte preţul îngrăşămintelor şi al amendamentelor de sol, acesta scade cu 35,5% după o explozie în 2022 şi 2023, contribuind la o creştere a volumelor de +7,4%. Scăderea preţului consumului intermediar nu compensează însă scăderea valorii adăugate brute a sectorului agricol (-6,6%), după o scădere deja în 2023 (-5,3%). Odată luată în considerare inflaţia, această scădere ar fi, în termeni reali, de -7,7%, după o scădere de -9,6% în 2023. Anii 2021 şi 2022 fuseseră marcaţi de o creştere de + 8,7% şi respectiv +14,4%, se arată în analiza AFR. (Agerpres)