PREȚUL GRÂULUI! SUPRAFEȚE GRÂU 2021-2022!

În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 RON/tonă (echivalent 221,5 EUR/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 RON/tonă (echivalent 205 EUR/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel.

Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani.
România – recolta 2021-2022

Prețurile oferite de comercianți și procesatori pentru recolta nouă sunt mai scăzute față de zilele trecute. Efectul căderii se manifestă și la acest nivel. Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 EUR/tonă, minus 4-7 EUR/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 EUR/tonă, minus 5-7 EUR/tonă cotații pentru grâul 2021-2022. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adaugați la prețul CPT 5-5,5 EUR/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța.

Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 EUR/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.

România – suprafețe grâu 2021-2022

România este creditată cu o suprafață de grâu plantată în toamna lui 2020 de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 hectare. Creșterea s-a efectuat prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020.

Câmpiile României arată bine spre foarte bine la această oră. Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși în anul de marketing 2021-2022 bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic.

Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al 2021-2022 (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.

Analiză contractuală

În urma studiului efectuat la nivelul contractelor emise de jucătorii din piața de agribusiness, am constatat aplicarea unui nivel superior de protecție din partea cumpărătorilor. Numărul mare de “default-uri” (neonorarea contractelor comerciale) din anul trecut a pus la lucru departamentele juridice ale cumpărătorilor și a generat o înăsprire a condițiilor legale din formele contractuale care nu sunt supuse negocierii decât într-o foarte mică parte. Discutăm aici de clauzele legale.

Un lucru extrem de notabil este apariția garanției Bilet la Ordin, avalizat în nume propriu, un element descurajant am putea spune, din punct de vedere al potențialului de încredere. Spunem asta pentru că este aplicat uniformizat tuturor fermierilor, fară a segmenta pe baza comportamentului contractual precedent.

Suntem, în calitate de analiști, de acord că piața nu s-a comportat normal în anul precedent, dar diferența între cei care au dorit și au executat chiar și procentual cantitatea contractuală și cei care nu au dorit să execute cantitatea contractuală și au urmărit doar prețul în creștere, ar trebui să existe ca un semn de încredere și normalitate.  Așa s-ar crea o segmentare pe baza execuției contractuale și s-ar putea normaliza o parte din piață.

Să nu uităm anul 2018 când, sub efectul de supra-recoltă la porumb, cumpărătorii și-au manifestat toleranța contractuală de 5%, astfel că fermierii nu au mai vândut 100% din cantitatea contractată, ci doar 95%, diferența având un preț semnificativ mai mic. De asemenea, tot în același an, din cauza volumului mare de recoltă, unii cumpărători nu au dorit să primească marfa înainte de începerea perioadei de livrare, decât cu condiția scăderii prețului contractual.

Suntem susținătorii echilibrului în afaceri și, din acest motiv, credem că o segmentare pe criterii de comportament contractual ar trebui să existe, astfel încât să nu trezească resentimente în cazul celor care au executat “in integrum” contractele. Este piața noastră românească de agribusiness și dorim maturizarea ei prin colaborare. Fermierul român trebuie să-și înțeleagă rolul și locul esențial pe lanțul de agribusiness, iar acest aspect poate genera colaborări sănătoase intre fermieri și cumpărători, precizează Raportul piață cereale 1 februarie 2021, Clubul Fermierilor Români.