POVESTEA UNEI COMUNITĂȚI DE APICULTORI! MIERE DE JURILOVCA!

Zonele rurale din Delta Dunării și Dobrogea de Nord sunt exponentele unui patrimoniu imaterial deosebit de valoros, însă prea puțin cunoscut publicului larg.  Jurilovca este o astfel de comunitate din județul Tulcea, situată pe malul lagunei Razim-Sinoe, în zona continentală (sudică) a Deltei Dunării.

Jurilovca este și o comunitate bine închegată de apicultori, a căror activitate însumează aproximativ 10.000 de familii de albine. De-a lungul anilor, pentru cei implicați în acest domeniu, lucrul cu albinele a ajuns să reprezinte o mică afacere în care fiecare membru al familiei poate avea câte un rol bine definit în diferite momente ale anului apicol. 

Prin intermediul proiectului Înființarea pieței locale a produselor apicole din Jurilovca, micii producători locali din domeniul apicol au ocazia să spună povestea produsului lor, iar mierea să devină parte din identitatea acestei comunități.

În comunitatea din Jurilovca activează în acest moment 80 de apicultori, producători locali. Apicultura a devenit o tradiție în comunitatea locală și este transmisă de la o generație la alta.

”În cadrul proiectului nostru Miere de Jurilovca, în mod activ s-au implicat aproximativ 10 apicultori. Sperăm ca anul 2021 să ne ofere mai multe oportunități și toți apicultorii locali să vină alături de noi, să se creeze un grup comun. Astfel, vom avea mai multă reprezentativitate și o putere mai mare în negocierea cu actorii care au posibilitatea să comercializeze produsele noastre”, a declarat pentru Discover Dobrogea, Gentilia Zenovei-Balaban, responsabil pe probleme de comunicare din cadrul Inițiativei ”Miere de Jurilovca”.

”Proiectul nostru, Miere de Jurilovca a ajuns să se dezvolte foarte frumos, în contextul în care am observat că tot mai mulți oameni vor să ne cunoască. Noi îi numim consumatori informați, pentru că ei vor să știe de unde vin produsele alimentare pe care le consumă și care sunt practicile agricole ale fermierilor care le produc. Acest lucru este extrem de important pentru consolidarea unei relații de încredere reciprocă, între consumatori și producători.

Noi ne-am propus să creăm și un context în care aceștia să se întâlnească. În 2020, am vorbit despre revirimentul interesului românilor față de produsele autohtone, pentru că ne-am dat seama că, în felul acesta, putem sprijini micii producători locali, îi putem ajuta să supraviețuiască.

În 2021 sper că vom muta discuția pe dezvoltare și pe un interes mai mare asupra tuturor produselor românești, pentru că este extrem de important să ne dăm seama că trebuie să devenim niște consumatori responsabili și să conștientizăm că toți avem de câștigat, dacă resursele noastre rămân în comunitatea locală și în țara noastră”, spune Gentilia Zenovei-Balaban.

Mulți dintre cei care cunosc proprietățile mierii și știu că este un produs foarte sănătos, vor să vadă stupina și sunt curioși să afle cum se organizează albinele. Totuși, trebuie să știm că ea nu poate fi vizitată oricând.

”Din momentul în care stupii sunt scoși în mediul pastoral, stupina poate fi vizitată. Noi recomandăm, de exemplu, o vizită în stupină în perioada culesului teilor. Primul cules al anului este la rapiță, însă în această perioadă albinele sunt mai agitate, pentru că sunt preocupate de formarea și întărirea noilor familii. De altfel, rapița secretă și o serie de substanțe care agită foarte mult albinele și atunci, toată lumea intră în stupină cu echipament complet, pentru că albinele sunt destul de preocupate în acel moment să își reia activitatea, după o perioadă foarte lungă de pauză în stup.

În schimb, la culesul teilor, albinele sunt foarte liniștite, se poate vizita stupina cu un echipament minimal, cu o protecție la nivelul feței, se pot face fotografii și oricine poate veni să se relaxeze într-o stupină poate să își facă foarte puține griji în privința vreunui incident cu albinele.

Noi chiar le recomandăm celor care consumă miere în mod frecvent, să își găsească niște surse sigure, însemnând producătorii locali, pe care ar trebui să încerce să îi cunoască, să îi viziteze, pentru a avea certitudinea că produsul pe care îl introduc în consumul familial răspunde tuturor exigențelor pe care le avem cu toții. În momentul în care consumatorul și producătorul au o relație directă, de încredere și de respect reciproc, toată lumea are de câștigat”, spune Gentilia Zenovei-Balaban.

Multe dintre produsele din miere care ajung pe rafturile supermarket-urilor, au o mențiune pe etichetă, că sunt de proveniență UE și non-UE. Astfel, avem o idee destul de vagă despre proveniența acestui produs.

”În cadrul inițiativei Miere de Jurilovca, ne-am propus să creăm o etichetă comună pe care să o folosească apicultorii din comunitate, pentru a ajunge la cât mai mulți consumatori. De asemenea, le transmitem consumatorilor informații despre importanța produselor locale și despre rolul pe care îl are fiecare dintre noi, pentru susținerea micilor afaceri”, spune Gentilia Zenovei-Balaban.

Până acum, apicultorii de la Jurilovca au reuși să creeze o serie de parteneriate de calitate în Tulcea, dar și în alte zone din Delta Dunării. Mierea de Jurilovca poate fi găsită și în anumite structuri turistice din Crișan sau Sfântu Gheorghe, dar mai puțin în Constanța.

De ce să alegi produse locale?

Sănătatea și sustenabilitatea sunt doua motive excelente pentru a consuma mai multe produse locale:
Nu călătoresc prea mult înainte să ajungă în cămara ta
Consumând produse locale este diminuat „kilometrajul parcurs de hrană”, implicit emisiile de dioxid de carbon. În medie, produsele alimentare din România călătoresc 1000 de km, în timp ce alimentele locale pot călători numai 50 de km (sau mai puțin).
Alimentele locale păsatrează peisajul din zonele rurale ale țării. Atunci când fermierii locali sunt bine compensați pentru produsele lor, aceștia sunt motivați să își cultive terenurile sau, să protejeze mediul pentru a-și menține domeniul de activitate.
Nu în ultimul rând, consumul de produse locale ajută nu doar familii, ci întreaga economie locală, prin menținerea micilor producători pe piață și încurajarea antreprenoriatului în mediul rural, scrie pe site-ul mieredejurilovca.ro.

Comisia Europeană recunoaște faptul că apicultura este o activitate economică și socială ce joacă un rol esențial în dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale.

Apicultura este un domeniu care generează mici afaceri de familie și este o îndeletnicire care se transmite prin generații, fiind o activitate ce creează locuri de muncă de lungă durată.

În al doilea rând, importanța polenizării realizate de albine pentru menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității este bine cunoscută. Mai exact, din toate culturile de pe glob care asigură 90% din necesarul nostru de hrană, 70% sunt polenizate de albine.

În termeni economici, apicultura contribuie cu cel puțin 22 de miliarde de euro anual la susținerea industriei agricole din Europa. 76 % din producția alimentară din Europa depinde de polenizarea efectuată de albine, astfel încât valoarea economică produsă este mult mai mare decât valoarea mierii produse.

Nu în ultimul rând, produsul rezultat din apicultură este mierea, un produs care dăruiește sănătate și care capătă valențe din ce în ce mai importante în domenii conexe – nutriție, artă culinară, turism responsabil.