Produsele ecologice din Norvegia şi Islanda, inclusiv somonul ecologic norvegian, pot fi din nou importate în Uniunea Europeană şi comercializate în mod corespunzător, cu respectarea normelor UE privind producţia de alimente ecologice.
Mult aşteptata decizie pune capăt unei întârzieri de opt ani, perioadă în timpul căreia producătorii de produse ecologice din Norvegia şi Islanda (ţări membre ale Spaţiului Economic European - SEE) s-au conformat unor norme depăşite care nu mai erau aplicate în UE. Ca urmare a adoptării acestei decizii, importurile de somon ecologic din ţările SEE, produse şi certificate în conformitate cu regulamentele UE, au putut fi reluate începând cu 18 martie 2017.
"Mă bucur să constat că şi partenerii noştri din cadrul SEE au fost conştienţi de importanţa unor standarde comune şi de beneficiile pe care acestea le aduc producătorilor şi consumatorilor de ambele părţi. Normele garantează condiţii de concurenţă echitabile între producătorii ecologici din UE şi SEE, spre beneficiul reciproc al acestora. Comisia nu va accepta nici o relaxare a standardelor noastre înalte privind produsele fabricate, importate şi comercializate ca produse organice. Rolul nostru este de a asigura încrederea consumatorilor şi a garanta credibilitatea logoului ecologic al UE", a declarat comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.
În 1991, Uniunea Europeană a adoptat pentru prima dată norme privind producţia şi etichetarea ecologice, dar le-a actualizat în 2007, introducând în multe cazuri norme mai stricte. Ulterior au fost introduse norme de producţie suplimentare, în special normele de producţie în acvacultura ecologică, introduse în 2009. Toate aceste norme au devenit obligatorii pentru producătorii din spaţiul comunitar în ianuarie 2015, iar întârzierea înregistrată în introducerea noilor regulamente în Acordul privind SEE a creat o situaţie de inegalitate de tratament a producătorilor şi operatorilor.
În special, în ceea ce priveşte normele privind acvacultura din UE aplicabile producţiei şi certificării somonului ecologic, întârzierea a însemnat că produsele din acvacultură din aceste ţări nu au putut fi importate şi vândute ca produse ecologice în UE, ceea ce a afectat producătorii din ţările SEE, dar şi importatorii şi prelucrătorii din UE.
Autorităţile din SEE întârziaseră integrarea noilor reglementări din cauza cererilor excepţionale de derogări legate de anumite aspecte de natură tehnică, în special cu privire la utilizarea făinii de peşte pentru hrana rumegătoarelor şi la un anumit grad de flexibilitate privind etichetarea. Aceste cereri au fost retrase.