Reforma PAC: România susţine ferm distribuirea echitabilă a plăţilor directe între statele membre

De asemenea, România nu consideră oportună propunerea Comisiei Europene (CE) de introducere a unei limite superioare (plafonare) a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari. În acest sens, la data de 21 februarie 2011, la Bruxelles, şase ţări (Republica Cehă, Germania, Italia, România, Slovacia şi Marea Britanie) au semnat o declaraţie comună privind opoziţia faţă de introducerea oricărui prag maxim al plăţilor directe primite de fermele mari, sugerată în Comunicarea Comisiei privind PAC după 2013.

Referitor la instrumentele de piaţă, România susţine menţinerea instrumentelor actuale de intervenţie pe piaţă pentru a acţiona ca plasă de siguranţă în situaţiile de criză, precum şi căutarea de noi instrumente care să permită menţinerea agriculturii Uniunii Europene la un nivel competitiv în raport cu ţările terţe. MADR precizează că se doreşte continuarea, după 2013, a programelor sectoriale (vin, apicultură, persoane defavorizate) cu un impact deosebit pentru România, precum şi a ajutorului specific acordat în prezent agriculturii ecologice.

Acţiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind mărirea sprijinului financiar acordat acestora, simplificarea condiţiilor de accesare a fondurilor, stabilirea unor acţiuni specifice pentru promovarea produselor, măsuri specifice privind consilierea, consultanţa, formarea profesională şi creditarea acestei categorii de fermieri.

De asemenea, România susţine în continuare ideea că politica de dezvoltare rurală trebuie să rămână în cadrul PAC, fondurile alocate şi implementarea la nivel naţional urmând să fie în continuare responsabilitatea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Considerăm că trebuie să se ia în considerare şi particularităţile noilor state membre, în care sectorul agricol joacă un rol important în economia naţională şi să se asigure menţinerea în termeni reali a sprijinului pentru agricultură, astfel încât să permită depăşirea, de către acestea, a problemelor structurale şi atingerea obiectivului de convergenţă”, se menţionează în documentul MADR.

Comisia Europeană a adoptat şi prezentat miercuri seară propunerile sale privind cadrul financiar multianual 2014 - 2020, care se concentrează pe finanţările prioritare la nivelul UE ce oferă valoare adăugată reală. În acelaşi timp, bugetul Uniunii Europene rămâne unul concentrat pe priorităţi - în cei 7 ani, valoarea totală a angajamentelor va fi de 1.025 miliarde de euro (1,05% din PIB la nivelul UE), iar cea a plăţilor de 971,5 miliarde de euro (1% din PIB la nivelul UE). Sursa Agerpres.