Adama
Vinasa Rompak

Trei semne şi reversul lor

Cosmin TRIF
Publicat: 19 februarie 2012 - 20:47
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Este clar că agricultura românească a intrat demult în vizorul străinilor. Este suficient să menţionăm că procentul de teren agricol deţinut în prezent de cetăţeni ori companii din alte ţări se ridică la circa 10 la sută.

Startul a fost dat în urmă cu peste zece ani, datorită preţurilor extrem de mici comparativ cu cele practicate în alte ţări ale Uniunii Europene. Nici până acum, ca să fim înţeleşi, diferenţa de preţ nu a fost  „reglată”, câtă vreme la noi hectarul costă cel mult 2.000-3.000 de euro, iar afară poate ajunge la 10.000 -15.000 de euro aceeaşi suprafaţă. Aşadar, străinii vor continua cu viteză să cumpere en-gros teren agricol românesc, mai ales în anumite condiţii (comasare, sursă de apă, fertilitate etc).

În ultima vreme investiţiile în silozuri, chiar reţele de silozuri, a crescut substanţial. Cei mai mari traderi de cereale sunt companii străine, care, mai nou vor lanţuri de depozite moderne. Este simplu: cum altfel poţi controla comerţul fără depozite şi reţele teritoriale? Toţi ştiu că banii frumoşi se fac mult mai repede şi fără riscuri de către intermediari. Cu reţele, depozite şi informaţii ajungi uşor să faci preţul „corect” la cerealele româneşti. Mai ales că producătorii n-au nici depozite şi nici bani, dar au credite.

Investiţiile străine n-au ocolit România nici în ceea ce priveşte tehnica agricolă, ca un efect direct a dezvoltării pieţei agricole. Banii strânşi din vânzarea cerealelor trebuie să se cheltuiească în primul rând pe utilaje agricole, nu? Desigur, la asta se adaugă inputurile, dovadă că nici comerţul cu  pesticide, seminţe ori îngrăşăminte nu a evoluat rău în ultima vreme.

Prin urmare, cele trei semne de mai sus relevă drumul pe care a apucat agricultura. Sigur că nu ne puteam dezvolta fără investiţii străine, pentru că aveam nevoie de undeva atât de capital cât şi de know-how. Însă de aici şi până la instituirea unui control extern a pieţei agricole nu mai e decât un pas. De ce în industria petrolieră, de pildă, România nu mai are demult un cuvând de spus în scumpirile repetate ale combustibililor? Pentru că, astăzi, preţurile sunt făcute exclusiv de către alţii, cărora noi, odată, le-am dat pe mână toate frâiele.

Este excelent că agricultura se pregăteşte să devină exportator de produse alimentare. Să avem grijă însă, ca exportatorii produselor româneşti să fie românii!

Primele recolte din 2011_b

Vizualizat: 1806 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Citeste si:

Să „furăm” câteva idei de la fermierii americani!

Să „furăm” câteva idei de la fermierii americani!

Probabil că, citind titlul articolulului, primul lucru care vă vine în minte este dacă într-adevăr putem noi să ne inspirăm din agricultura practicată peste Ocean. Ştiind, evident, ce mari diferenţe există între cele două ţări.

Un pont gratuit pentru cine are urechi de auzit: fabricaţi tractoare pentru fermierii români!

Un pont gratuit pentru cine are urechi de auzit: fabricaţi tractoare pentru fermierii români!

În repetate rânduri am atras atenţia asupra faptului că, pentru a putea fructifica uriaşul potenţial agricol, avem nevoie de o politică agricolă adecvată, coerentă, orientată spre realităţi şi piaţă.

Unde am ajuns după 22 de ani? Mai puţini, mai săraci, mai deznădăjduiţi

Unde am ajuns după 22 de ani? Mai puţini, mai săraci, mai deznădăjduiţi

Poate prea prinşi între problemele iernii şi cele economice, am impresia că expediem cam repede rezultatele recensământului populaţiei. Să pierzi 2,6 milioane de locuitori în zece ani (potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică) nu este deloc la îndemâna oricui.

Trei lucruri extraordinar de bune şi extraordinar de simple

Trei lucruri extraordinar de bune şi extraordinar de simple

Recentul discurs al preşedintelui Traian Băsescu din intervenţia cu românii a readus în dezbatere o temă interesantă: modernizarea statului. Fără să intru acum în nuanţe politice, deoarece nu acesta este scopul comentariului, reamintesc trei lucruri, care, în opinia mea, dacă ar fi aplicate, ca lege, România ar fi, cu siguranţă, o ţară mult mai modernă. Iar profilul statului român s-ar apropia probabil foarte tare de cel imaginat de către preşedinte.

Pariu de un miliard de euro

Pariu de un miliard de euro

După şapte ani de interdicţie a exportului de porci, Uniunea Europeană revine asupra măsurii şi ne dă  „verde”. Deşi această decizie este, după părerea mea, una extrem de importantă, presa şi oficialii nu îi acordă atenţia cuvenită.

Rolul agriculturii în România anului 2011

Rolul agriculturii în România anului 2011

Agricultura joacă un rol esenţial în dezvoltarea unei ţări, mai ales prin prisma faptului că toţi avem nevoie de alimentaţie. De aici porneşte şi faptul că importanţa acestui sector din economie ar trebui să fie una vitală.

De ce fermierii n-au nici o şansă să capete motorină ieftină?

De ce fermierii n-au nici o şansă să capete motorină ieftină?

Oricâte economii ar vrea să facă un fermier, există categorii de costuri care nu se pot reduce foarte mult. Aşa sunt, de pildă, cheltuielile cu carburanţii. Din astfel de raţiuni, subvenţiile oferite de stat la achiziţia de motorină continuă să rămână vitale pentru zona agricolă. Şi este bine, desigur, că autorităţile îi sprijină astfel pe producători.

Cu câţi bani în buzunar rămân fermierii români după 2011?

Cu câţi bani în buzunar rămân fermierii români după 2011?

Din dorinţa de a scrie un editorial la început de an, căutam un subiect. Şi mă gândeam să fie ceva care marchează într-un fel ori altul anul pe care recent l-am părăsit.

De ce să trăim noi mai bine?

De ce să trăim noi mai bine?

Încă din urmă cu câţiva ani, asta că să rămânem în istoria recentă, potenţialul agricol al ţării era văzut ca o zestre de nepreţuit prin care România poate şi trebuie să prospere.

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

GHEORGHE PREDA: Agricultor de-o viață, recordmen cu AgroConcept

GHEORGHE PREDA: Agricultor de-o viață, recordmen cu AgroConcept

În urmă cu aproape un an, echipa AgroConcept ducea România în Cartea Recordurilor: 403,64 tone de grâu recoltate în numai 8 ore, cu o combină New Holland CR8.90 Revelation. Află povestea fermierului care a găzduit evenimentul!

„În câmp, echipa AgroConcept a fost ca la cursele de mașini, făceau schimbul de piloți în mers, iar acasă aveam o altă echipă, de martori de această dată, la cântar. Înainte mă uitam la știri și vedeam Guinness World Records, iar acum am avut ocazia să trăiesc la mine în fermă un asemenea eveniment”, ne-a povestit Gheorghe Preda.

Massey Ferguson a convins de la prima lucrare CLAAS România - soluţii digitale, servicii post-vânzare şi training specializat pentru operatori! FERME DE VÂNZARE în județul Cluj! IMAGINI DIN DRONĂ // Detalii în descriere

Bancul zilei

La aprozar...

La aprozar...
Un om la aprozar: Detalii