Negocierile privind reforma PAC progresează. Ce subiecte rămân încă deschise?

“Nu am finalizat reforma PAC în această seară”, a declarat ministrul irlandez al agriculturii, Simon Coveney, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE. Negocierile privind reforma PAC, care au început luni în Luxemburg, vor continua miercuri cu Parlamentul European şi Comisia Europeană, a precizat el în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate în cursul nopţii de marţi spre miercuri.
“Rămân încă multe lucruri de rezolvat”, în chestiuni “tehnice şi financiare” legate de degresivitatea subvenţiilor, de organizarea comună a pieţelor agricole şi de competenţele PE în domenii precum fixarea preţurilor, a explicat Simon Coveney.
“Dar am speranţe mari că vom reuşi să depăşim aceste dificultăţi, pentru că majoritatea elementelor importante care-i privesc pe agricultori au făcut deja obiectul unui acord”, a adăugat el.
Acordul de principiu la care s-a ajuns luni seară “conturează o PAC mai echitabilă, mai verde şi cu mai multe reglementări”, a apreciat Ministrul francez al agriculturii, Stéphane Le Foll într-un comunicat citat de France Presse.
“Am făcut importanţi paşi înainte în privinţa fiecăruia dintre cele patru regulamente ale pachetului legislativ. Totuşi, rămân încă subiecte deschise pentru care Parlamentul European, preşedinţia irlandeză şi Comisia Europeană trebuie să găsească punctele de echilibru. Consiliul de miniştri ai agriculturii al UE a dat azi (marţi - n.r.) un mandat de negociere preşedinţiei irlandeze. De partea sa, CE va face tot posibilul pentru a oferi cetăţenilor europeni şi agricultorilor, cât mai repede, perspective clare despre ceea ce va fi viitoarea PAC. Negocierile trilaterale vor fi reluate dimineaţă la Bruxelles, cu obiectivul de a ajunge la un acord politic privind reforma PAC”, a afirmat Dacian Cioloş.

S-a încheiat un acord de principiu
Marţi, preşedinţia irlandeză a UE a anunţat încheierea unui 'acord de principiu' asupra unor măsuri importante din reforma PAC, precum convergenţa internă, care prevede repartizarea mai bună a ajutoarelor între agricultorii din aceeaşi ţară sau din aceeaşi regiune.
În prezent, circa 80% dintre plăţi sunt alocate pentru 20% dintre cele mai mari exploataţii, întrucât mai multe state europene leagă încă suma alocărilor de nivelurile de producţie atinse la începutul anilor 2000, un mod de calcul care favorizează marile exploataţii intensive.
În virtutea acordului prealabil la care s-a ajuns luni seară între Consiliul de miniştri, PE şi CE, statele ar urma să introducă până în 2019 o plată minimă de 60% la hectar în raport cu media, a explicat ministrul irlandez. Pierderile pentru cele mai mari exploataţii vor fi totuşi plafonate la 30%, a adăugat Cioloş.

Redistribuirea plăţilor directe
Potrivit acestuia, redistribuirea va afecta “mai puţin de 10%” din plăţile directe. “Reducerea medie se va situa între 11 şi 12% pentru agricultorii care vor pierde şi câştigul mediu va fi de 35% pentru agricultorii care câştigă. Vor exista mai mulţi câştigători decât perdanţi”, a dat asigurări ministrul irlandez al agriculturii.
Statele vor putea aloca între 8% şi 13% din ajutoarele directe pentru anumite sectoare aflate în dificultate, precum creşterea animalelor, măsură apărată de Franţa dar primită cu reticenţă de Germania.

Plafonarea subvenţiilor naşte dezbateri
Chestiunea plafonării ajutoarelor celor mai ridicate continuă însă să suscite dezbateri. CE şi PE vor să limiteze la 300.000 de euro pe an suma ajutoarelor primite de fiecare fermă şi să reducă gradual plăţile superioare pragului de 150.000 de euro.
Statele UE sunt însă reticente în a repune chestiunea în discuţie, apreciind că subiectul deja a fost tranşat de şefii de stat şi de guvern în februarie, la summitul UE consacrat viitorului buget multianual al UE.
“Este o linie roşie pentru PE şi trebuie să facem o concesie. Dar marja mea de negociere este foarte limitată”, a spus Coveney. Sursa: Agerpres