Prezent la conferinţa naţională a membrilor Clubului Fermierilor Români, desfăşurată miercuri, 6 februarie, la Palatul Parlamentului, Daniel Buda a făcut câteva observaţii cu privire la Pactul verde european, acea foaie de parcurs către neutralitatea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050.
Europarlamentarul român, unul dintre cei mai importanţi susţinători ai intereselor fermierilor noştri în negocierile privind elaborarea reformei politicii agricole comune, a ţinut cu acest prilej să transmită un mesaj clar colegicol săi de la Bruxelles. "Nu fermierii sunt cei care afectează biodiversitatea! Ei sunt parte a soluţiei (n.r. - referitoare la schimbările climatice) şi nu parte a problemei. Sunt extrem de deranjat de faptul că în multe documente ale Comisiei Europene vedem cum sectorul agricol este făcut responsabil de ceea ce înseamnă schimbările climatice", a declarat acesta, la Bucureşti.
Pe de altă parte, Daniel Buda a dat asigurări celor peste o mie de fermieri prezenţi la eveniment că plafonarea subvenţiilor va fi aplicată în mod voluntar de către fiecare stat în parte. "Vor exista practic două opţiuni. Fie se optează pentru plafonarea la 100.000 de euro, cu deducerea a 50 la sută din cheltuielile cu forţa de muncă, fie se va asuma alocarea a 10% din sumele pentru pilonul I pentru fermierii mici şi mijlocii. Iar fiecare ţară va decide care este varianta cea mai bună care i se potriveşte", spunea vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Parlamentului European.
El a precizat că în urmă cu doar trei zile s-a aprobat un amendament la acest regulament, în sensul în care banii vor ajunge la adevăraţii fermieri. "Acolo se spune clar, cel care primeşte subvenţie trebuie să fie implicat într-o activitate agricolă minimă sau să fie furnizor de bunuri şi servicii publice", afirmă europarlamentarul.
Pe de altă parte, se discută acum la Bruxelles despre perioada de tranziţie. Iar propunerea Comisiei în momentul de faţă este ca această tranziţie să fie de un an, cu toate că Daniel Buda e de părere că ar fi nevoie de cel puţin doi ani pentru a se asigura o tranziţie fără distorsiuni majore între actuala şi viitoarea politică agricolă comună. Până una alta, europarlamentarul român a dat asigurări că, în privinţa ajutoarelor naţionale tranzitorii, chiar dacă nu se acceptă pe mai departe folosirea acestei forme de sprijin pentru fermieri, s-a reuşit prin negocieri ca ajutoarele naţionale tranzitorii să fie acordate şi în perioada de tranziţie.