Câteva mii de fermieri au manifestat săptămâna aceasta la Paris împotriva deciziei autorităţilor franceze de a nu reînnoi autorizaţia de derogare cu privire la utilizarea neonicotinoidelor pentru cultura sfeclei de zahăr.
Apelul la protest a fost lansat de Federaţia Naţională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA) şi a a avut ca efect defilarea a peste 600 de tractoare şi camioane pe străzile din Paris, care au sosit în capitala Franţei la orele dimineţii bulversând complet traficul din Oraşul Luminilor.
Mărul discordiei l-a reprezentat decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din 19 ianuarie, care face ilegale derogările excepţionale privind interdicţia utilizării substanţelor de combatere pe bază de neonicotinoide, pe care guvernul de la Paris a promis că o va pune în aplicare cu efect imediat.
Iniţial, neonicotinoidele au fost interzise în Franţa în 2018, având în vedere toxicitatea lor pentru biodiversitate, în special pentru insectele polenizatoare. Dar, după pierderile dramatice înregistrate de fermieri în 2020, când 30% din suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahău au fost calamitate total din cauza bolii cunoscute sub numele de virusul galben, tratarea seminţelor cu pesticide a fost autorizată pentru următoarele două sezoane.
Acum, însă, fermierii francezi spun că au rămas fără soluţii de combatere, în timp ce alte state din Uniunea Europeană nu s-au grăbit să adopte directiva CJUE. "Avem de-a face cu o dublă distorsiune - o diferenţă a modului în care sunt luate în considerare deciziile europene în funcţie de ţară, iar cealaltă legată de acest specific francez care face mai mult decât celelalte state", a declarat Nicolas Rialland, directorul general al Confederaţiei Generale a Cultivatorilor de Sfeclă (CGB).
O altă nedreptate flagrantă pentru sector, spun fermierii din Hexagon, ar fi faptul că unele ţări îşi pot menţine derogările în 2023 şi astfel să contravină legislaţiei comunitare. Este cazul a opt state, respectiv Cehia, Spania, Croaţia, Ungaria, România, Lituania, Slovacia şi Finlanda, care nu vor adopta decizia Curţii de Justiţie Europene.
Un miliard de euro pierderi!
Potrivit cifrelor CGB, dacă s-ar repeta episodul din 2020, deficitul ar putea ajunge la 1 miliard de euro: 500 de milioane pentru rafinăriile de zahăr şi 500 de milioane pentru producători. Nicolas Rialland nu exclude acest scenariu catastrofal: "Anul acesta, condiţiile meteo sunt similare. Ne putem teme de o prezenţă puternică a afidelor", a avertizat acesta, afidele fiind vectorul de transmitere a bolii.
Datorită climei sale oceanice şi blândeţii iernilor - accentuate de încălzirea globală - Franţa este mai vulnerabilă la contaminare, spre deosebire de alte state europene, precum Germania sau Polonia, unde perioadele lungi de îngheţ reduc riscul de îmbolnăvire.
Franţa este cel mai mare cultivator de sfeclă de zahăr la nivelul Uniunii Europene, cu circa 400.000 de hectare semănate în fiecare an. Urmează Germania, cu 350.000 hectare, apoi Polonia (250.000 ha), Olanda (80.000 ha), Cehia (65.000 ha) şi Belgia (55.000 ha). De asemenea, cu o cotă de piaţă de 4,5%, Franţa este al patrulea cel mai mare exportator de zahăr din lume.