De 5 ani în UE. Care sunt priorităţile politice ale României?

Uniunea Europeană de azi este într-un proces de transformare, într-un proces în care fiecare stat membru, în funcţie de capacitatea sa de influenţă îşi pune amprenta. Este un moment în care eventuale diviziuni artificiale între diferitele instituţii şi logici integraţioniste ale Uniunii se estompează prin nevoia de pragmatism, de acţiune, de soluţii. Iar România este parte a acestui proces de transformare, nu doar subiect al transformării, se arată în discursul comisarului european.

Priorităţile politice ale României
România şi-a exprimat deja câteva priorităţi politice:
- Doreşte menţinerea unei politici agricole comune şi a unei politici de coeziune  puternice, sprijinite de bugete solide, care să reducă disparităţile între statele membre,
- Doreşte să se alăture zonei Euro iar, până atunci, să participe la luarea deciziilor care se aplică în zona Euro dar care au un impact şi asupra zonei non-euro,   
- Este preocupată de accesul lucrătorilor români la piaţa muncii din toate statele membre, de aderarea la Schengen, de viitorul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
- Are interese strategice în sectoarele energetic şi de transport,
- Face eforturi pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. 

„În calitate de comisar european responsabil pentru una dintre cele mai integrate politici economice la nivel european şi beneficiara unui buget comunitar foarte important, am avut ocazia să intru în contact cu multe astfel de priorităţi politice, ale altor state membre”, spune Cioloş.

Odată cu extinderea masivă spre est, Europa a câştigat în diversitate
Pentru ca această diversitate să fie transpusă în politici europene, e nevoie ca  noile state membre, să fie pro-active, să fie convingătoare, cu argumente solide, tehnice; să vină cu soluţii concrete despre cum o propunere sau alta poate fi transpusă la nivel european, cu o bună înţelegere a impactului şi susţinerii pe care acestea le-ar avea în alte state membre, susţine comisarul european, Dacian Cioloş.

Potrivit acestuia, resursele pe care administraţia românească reuşeşte să le atragă, de expertiza lor, de capacitatea lor de a-şi convinge partenerii europeni depinde într-o mare măsură capacitatea României de a-şi împlini rolul de stat mare în Uniunea Europeană.