Criza globală provocată de apariţia noului coronavirus şi-a pus amprenta asupra multor domenii de activitate, mai ales pe continentul nostru, unde libera circulaţie a favorizat extinderea rapidă a epidemiei de Covid-19.
În acest context, la Bruxelles se discută deja despre posibilitatea extinderii la doi ani a perioadei de tranziţie între actuala şi viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). A declarat-o public săptămâna aceasta prim-vicepreşedintele Parlamentului European, Mairead McGuinness, care a precizat că întârzierile cauzate de criza coronavirusului în adoptarea şi elaborarea reformelor viitoarei PAC ar putea duce la un decalaj mai mare.
Criza Covid-19 a perturbat deja activitatea normală atât a parlamentului, cât şi a comisiilor la nivelul Uniunii Europene. A fost luată decizia suspendării tuturor lucrărilor parlamentare pentru săptămâna viitoare, deputaţii fiind sfătuiţi să rămână în ţările lor de origine şi să interacţioneze prin mijloace de comunicare de la distanţă.
"Ne-am propus să votăm reformele în iunie. Nu ştim însă în ce măsură acest lucru va fi posibil dacă criza Covid-19 se prelungeşte. Va trebui să acordăm prioritate lucrărilor în comisii şi să ne ocupăm doar de aspecte legislative esenţiale, inclusiv de reforma PAC, atunci când reîncepe activitatea normală", a declarat Mairead McGuinness în presa irlandeză.
Prelungirea perioadei de tranziţie în ceea ce priveşte adoptarea noi politici agricole comune nu este o temă tocmai nouă. La Bruxelles, dar şi în ţară, se vorbeşte de ceva vreme despre necesitatea extinderii termenului la doi sau chiar trei ani. Pentru că au apărut între timp foarte multe variabile în această ecuaţie. Nu doar Brexitul, ci şi implementarea Pactului ecologic ar putea perturba cumva foaia de parcurs a viitoarei politici agrare europene, cu atât mai mult cu cât nici măcar viitorul buget multianual nu a fost încă stabilit. Dacă mai punem la socoteală şi nenorocirea cu acest coronavirus, mai mult ca sigur se va ajunge la o perioadă de tranziţie de trei ani.