Ce a însemnat PAC în perioada 2014-2020

Analiza spune că PAC, în ansamblul ei, a contribuit la sprijinirea şi stabilizarea veniturilor agricole în perioada respectivă, în timp ce măsurile de piaţă au contribuit la limitarea volatilităţii preţurilor interne la majoritatea produselor agricole şi au facilitat recuperarea preţurilor în sectoarele afectate de o criză de piaţă.

Numărul beneficiarilor de pe urma PAC în intervalul 2014-2020 a ajuns la şase milioane în 2019. Comisia a remarcat faptul că 20% dintre beneficiari au primit 80% din suma alocată ca plăţi directe, dar că acest raport "oglindeşte în esenţă" distribuţia şi, în unele state membre, concentrarea proprietăţii terenurilor.

Cei mai mari beneficiari din UE au fost fermele familiale cu o suprafaţă cuprinsă între 20 şi 100 de hectare, în timp ce aproximativ jumătate din totalul beneficiarilor au fost ferme foarte mici, cu mai puţin de 5 hectare. PAC 2014-2020 a dus la o "redistribuire semnificativă" a plăţilor directe către fermierii mai mici şi către zonele care se confruntă cu constrângeri naturale, mai spune Comisia.

Între 2017 şi 2019, plăţile pe hectar către fermierii din cea mai mică categorie (care produc sub 8.000 de euro din producţie standard) au crescut cu 18% faţă de perioada 2011-2013.

50% pentru dezvoltarea rurală

Plăţile directe şi sprijinul pentru dezvoltare rurală a reprezentat aproape 50% din veniturile fermierilor din zonele montane. Cu toate acestea, nivelul ridicat al sprijinului total al venitului în zonele montane nu compensează pe deplin decalajul de venituri cu zonele non-montane. De asemenea, o analiză a veniturilor şi distribuţia plăţilor directe în funcţie de venit, arată "loc de îmbunătăţire" în direcţionarea sprijinului către cei care au cea mai mare nevoie de el.

În ceea ce priveşte productivitatea, nivelul total al producţiei agricole din Uniunea Europeană a crescut cu 6% din 2013 până în 2019 (această cifră nu include Marea Britanie). Numărul organizaţiilor de producători (OP) şi al asociaţiilor de organizaţii de producători a crescut cu 7% între 2016 şi 2020.

Mai e loc de îmbunătăţire!

UE a reprezentat 18% din exporturile globale de produse agroalimentare în 2019. Sprijinul PAC pentru programele de promovare "a fost eficient în creşterea gradului de conştientizare şi a profilului produselor UE, în special pe pieţele cu cel mai mare potenţial de creştere", se mai arată în raportul de analiză.

În ceea ce priveşte etichetarea, valoarea totală estimată a vânzărilor de produse cu indicaţii geografice sau având statut de specialităţi tradiţionale s-a ridicat la 77 miliarde de euro în UE-28 (inclusiv Regatul Unit) în 2017, reprezentând 7% din total vânzărilor de alimente şi băuturi. Analiza a constatat că există "loc de îmbunătăţire" a înţelegerii de către consumatori a regulilor UE de etichetare şi a sistemelor de calitate şi pentru a face standardele de marketing mai conforme cu preocupările publice în evoluţie privind sănătatea, nutriţia, mediul şi clima.