De la 1 iulie, Slovenia a preluat de la Portugalia responsabilitatea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, pe care o va deţine până la sfârşitul acestui an.
Dacă în cele şase luni, în care au condus reuniunile statelor membre la toate nivelurile, portughezii au fost preocupaţi în principal de obţinerea unui acord asupra viitorului Politici Agricole comune (PAC), misiune oarecum îndeplinită, în aşteptarea ratificării acordului de către Parlamentul European, preşedinţia slovenă a condus deja prima sa şedinţă a miniştrilor agriculturii, unde şi-a prezentat priorităţile pentru agricultură până la 31 decembrie 2021.
Aceste priorităţi includ strategia forestieră a UE (Slovenia este unul dintre cele mai împădurite state membre ale UE, circa trei sferturi din suprafaţa sa fiind ocupată cu păduri), contiuarea reformelor ce privesc agricultura durabilă şi dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea poziţiei fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente, biodiversitatea şi etichetarea alimentelor. În plus, slovenii vor continua să urmărească acordul de reformă a PAC încheiat la sfârşitul lunii iunie, în vederea obţinerii ratificării finale a acestuia.
Încercând să sintetizeze în mare care sunt aspectele importante pe care ţara sa le va trata în cele şase luni de mandat, ministrul sloven al agriculturii, Jože Podgoršek, a declarat: „Ne-am angajat să mergem mai departe cu strategia Farm to Fork, asigurând sisteme alimentare durabile şi stabilind o viziune pe termen lung pentru zonele rurale. Mai mult decât atât, suntem hotărâţi să oferim certitudine fermierilor din UE prin încheierea reformei Politicii Agricole Comune înainte de sfârşitul mandatului nostru”.
Planul de acţiune ecologic al Comisiei Europene şi problemele agricole legate de comerţ au fost principalele subiecte abordate pe parcursul cele mai recente reuniunii ale miniştrilor. Referitor la tema ecologică, miniştrii şi-au exprimat sprijinul dar şi dorinţa de a spori cererea de produse ecologice prin sensibilizarea consumatorilor şi încurajarea instituţiilor publice, cum ar fi şcolile, să furnizeze alimente organice.
În ceea ce priveşte aspectele comerciale, discuţiile au vizat subiecte precum efectele pandemiei Covid-19 şi Brexit, comerţul cu SUA şi negocierile în curs pentru implementarea unor noi acorduri de liber schimb cu Australia, Chile şi Noua Zeelandă. În acest context, s-a vorbit despre necesitatea de a se asigura că importurile agricole din ţări din afara UE respectă aceleaşi standarde ca produsele UE în ceea ce priveşte bunăstarea animalelor şi măsurile de mediu.