Problemele cultivatorilor de cartof sunt multe, dar au rezolvare

În luna iulie a acestui an, Ministerul Agriculturii a aprobat constituirea Grupului de lucru pentru analiza şi pregătirea activităţilor legislative şi organizatorice necesare reglementării sectorului cartofului. Grupul a fost format din reprezentanţi ai federaţiilor şi asociaţiilor de profil, ai institutelor şi staţiunilor de cercetare pentru cartof  din România, ai Ministerului Agriculturii şi ai industriei de procesare a cartofului, dar şi producători privaţi.

Grupul de lucru a discutat şi analizat dificultăţile cu care se confruntă producătorul român de cartof pornind de la cauzele acestor probleme. În final au propus solutii si modificări legislative pentru actele normative care reglementează în prezent activitatea din sector.

Propunerile producătorilor de cartof
• Susţinerea cartofului la nivel naţional ca o cultură strategică pentru siguranţa alimentară şi nominalizarea ei ca o cultură de sine stătătoare, alături de plantele de câmp şi cele horticole;
• Acordarea ajutoarelor de stat pentru alinierea la cerinţele standardelor europene a producţiei de cartof pentru sămânţă şi industrie prin plăţi naţionale directe complementare PNDC 7 şi PNDC 8;
• Crearea unui fond anual pentru situaţii de urgenţă la Ministerul Agriculturii, necesar despăgubirilor fermierilor în cazuri de carantină şi catastrofe naturale;
• Includerea cartofului de sămânţă printre soiurile protejate şi stabilirea unui regim de subvenţie similar altor culturi, care să fie stabilit proporţional cu costurile de producţie;
• Reînfiinţarea grupului de lucru naţional numit “Consiliul pe produsul cartof şi derivate”;
• Combaterea evaziunii fiscale în domeniu, prin modificarea legislaţiei în domeniul eliberării certificatelor de producători agricoli şi introducerea borderoului fiscal cu regim special şi a CMR (contracte de transport rutier) cu regim special, obligatoriu însoţite de factură fiscală.
• Majorarea subvenţiei pe acciza la motorină în cazul culturii de cartof;
• Includerea unei Plăţi Naţionale Complementare Directe (PNCD - 7) pentru cartofii de sămânţă şi industrie, ţinând cont de importanţa acestei culturi.

Impozitare anuală
În prezent, producătorii care obţin şi valorifică producţia de cartof se supun impozitării trimestriale - până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III, în timp ce pentru veniturile majoritare din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură impozitul pe profit se declară şi se plăteşte anual. În aceste condiţii, impozitarea trimestrială a producătorilor de cartofi este o măsură discriminatorie faţă de ceilalţi producători agricoli.
Reprezentanţii cultivatorilor de cartofi au propus ca şi veniturile lor să fie impozitate anual, până la data de 25 a lunii februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Problema amortizării mijloacelor fixe
De asemenea, au cerut ca legislaţia privind amortizarea mijloacelor fixe să ţină cont de specificul sezonier al activităţii din agricultură, pentru a încuraja investiţiile în utilaje.
În prezent, pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate cel puţin o lună, recuperarea valorii fiscale care n-a fost amortizată se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.