ŢARA MISTREŢILOR (II). Date OFICIALE: AVEM de TREI ORI MAI MULŢI MISTREŢI decât ar fi OPTIM!

AGROINFO a analizat Centralizatoarele efectivelor de mistreţ evaluate, a realizarilor cotelor de recoltă aprobate şi a propunerilor de cote de recoltă pentru fiecare an începând cu 2016 până în 2019, documente publice, întocmite de specialiştii din Ministerul Apelor şi Pădurilor (MAP).

Datele MAP, prezentate în tabel, arată că, deşi efectivul optim de mistreţi din România ar fi în jur de 37.000 de capete, numărul real al acestora a crescut constant în ultimii patru ani, datele MAP înregistrând o creştere de 26.278 capete de mistreţi în acest interval: de la aproape 91.000 de capete în 2015, 99.200 de capete în 2016, aproape 105.000 capete în 2017 şi peste 117.000 capete în 2018. O scădere a efectivelor, la circa 99.700 capete de mistreţi, este preconizată pentru anul 2019.

Efective OPTIME de mistreţi în 2018, conform MAP: 37.025 capete

Efective de mistreţi ÎN PLUS FAŢĂ DE EFECTIVUL OPTIM în 2018: 80.113 capete (mai mult decât dublu faţă de efectivul optim)

Toate aceste efective se află în fonduri de vânătoare administrate, la ora actuală, de 738 de gestionari de fonduri cinegetice din toate cele 41 de judeţe ale ţării, inclusiv filialele Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) din fiecare judeţ.

Uitaţi-vă cu atenţie pe aceste cifre şi CITIŢI MAI DEPARTE!

EVOLUŢIA EFECTIVELOR DE MISTREŢI ÎN ROMÂNIA 2015-2019

În noiembrie 2016, intra în vigoare Hotărârea de Guvern 830/2016 pentru aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane, precum şi pentru completarea unor acte normative.

La Capitolul V - Măsurile care se aplică pentru porcii mistreţi din fondurile cinegetice, parcurile naţionale, Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", crescătoriile de vânat şi complexurile de vânătoare, Programul prevede, printre altele, următoarele:
Art. 28. Din momentul confirmării oficiale a primului focar de pestă porcină africană în România, cel puţin următoarele măsuri pentru combaterea pestei porcine africane în populaţiile de porci mistreţi sunt aplicate în zonele sub restricţii prevăzute de Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE, pentru teritoriul considerat infectat, după cum urmează:
a) cotele de vânătoare sunt analizate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, şi sunt stabilite ţinând cont de necesitatea reducerii populaţiei de porci mistreţi existente;
b) administrarea de hrană pentru momirea porcilor mistreţi la locurile de pândă este permisă;
c) hrănirea susţinută cu cantităţi îndestulătoare de hrană, pe parcursul iernii, a porcilor mistreţi este interzisă;
d) încurajarea vânătorii care are ca obiect anumite categorii de porci mistreţi, îndeosebi pentru femelele adulte şi subadulte; ŢINTA VÂNĂTORII ESTE ATINGEREA DENSITĂŢII DE 0,5 MISTREŢI PE KMP SAU MAI REDUSĂ, pentru a împiedica răspândirea bolii.

Pesta porcină africană (PPA) bântuia în jurul României din vara anului 2016, iar cele mai multe cazuri erau la mistreţi. Organizaţiile crescătorilor de porci cereau încă de atunci ca autorităţile române să ia măsuri ca boala să nu intre în ţara noastră. PPA a fost confirmată oficial pentru prima dată în România la finalul lunii iulie 2017, în judeţul Satu Mare, într-o gospodărie. Apoi, în iunie 2018, PPA a apărut şi în sudul-estul ţării, în judeţul Tulcea, şi s-a extins rapid şi în gospodării şi ferme, în mai multe judeţe.

Într-o lună şi jumătate, până aproape de finalul lunii iulie 2018, potrivit ANSVSA, erau confirmate deja 440 de focare de PPA la porci domestici în 7 judeţe din sud-estul ţării şi din nord-vestul ţării, din care 438 în gospodării şi 2 în exploataţii comerciale. Plus 16 cazuri de PPA confirmate la porci mistreţi.

Însă abia la finalul lunii august 2018, intra în vigoare Ordinul Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 827/2018 privind aprobarea unor măsuri pentru combaterea pestei porcine africane, prin care erau aprobate cote suplimentare de intervenţie la mistreţ.

Cota totală de intervenţie pentru întreaga ţară, stabilită prin Ordinul 827, era de 28.013 capete de mistreţi, în plus faţă de cota de 53.134 capete de mistreţi aprobată prin Ordinul MAP nr. 540/2018 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada de vânătoare 15 mai 2018-14 mai 2019.

Ordinul 827 prevedea că această cotă de intervenţie trebuie realizată în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Ordinului (31 august 2018) în toate fondurile cinegetice neafectate de virusul pestei porcine africane, în timp ce în zonele de protecţie stabilite pe o rază de 13 km în jurul focarelor de PPA, „SE RECOLTEAZĂ INTEGRAL MISTREŢII şi cotele de recoltă aprobate pentru speciile şacal, vulpe, cioară grivă şi coţofană, prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin metoda "la pândă" şi "la dibuit", ÎN TERMEN DE 30 DE ZILE DE LA CONFIRMAREA VIRUSULUI.

Ordinul 827/2018 a fost abrogat în mai 2019, când a intrat în vigoare Ordinul MAP nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020 şi care prevede o cotă de vânătoare la mistreţ de 65.560 capete pentru sezonul 2019/2020.

Acelaşi Ordin mai prevede că (Art. 9):
- pentru prevenirea răspândirii pe teritoriul României a virusului pestei porcine africane, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare modifică mărimea cotelor de recoltă la specia mistreţ prin referat de aprobare, la solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în conformitate cu strategia pentru pesta porcină africană în partea estică a Uniunii Europene şi cu prevederile Deciziei Comisiei 2014/709/EU, precum şi că
- pe fondurile cinegetice din judeţele Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Brăila şi Tulcea aflate pe frontiera de stat cu Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova, precum şi în zone încadrate la categoria „mare risc” în ceea ce priveşte riscul de răspândire a virusului pestei porcine africane, recoltarea exemplarelor de mistreţ se realizează obligatoriu din ambele sexe, urmărindu-se realizarea în proporţie de 50% din fiecare. Recoltarea exemplarelor de femele se va realiza atât din categoria celor adulte, cât şi din cele sub-adulte.

CE TREBUIE SĂ ŞTIE FERMIERII CĂRORA MISTREŢII LE DISTRUG CULTURILE AGRICOLE

Tot Ordinul MAP 673/2019, în vigoare la această dată, prevede că:
Art. 6. - (1) Exemplarele din speciile admise la vânătoare care produc pagube culturilor agricole, silvice sau animalelor domestice se recoltează în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului, de către vânători sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum şi de către acesta din urmă, după cum urmează:

• în baza aprobării conducerii structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare în raza căreia se află fondul cinegetic, în situaţia în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin nu a fost realizată;
• în baza aprobării conducerii autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, la propunerea structurilor sale teritoriale de specialitate pe fondurile cinegetice pe care nu au fost aprobate cote de recoltă, precum şi în situaţia în care cota de recoltă aprobată prin prezentul ordin a fost realizată.

- (2) În scopul prevenirii pagubelor produse culturilor agricole şi pentru prelevarea de probe biologice de la exemplarele de mistreţ, autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare poate aproba, prin referat de aprobare, recoltarea acestora în orice perioadă a anului, la solicitarea scrisă a gestionarului sau la solicitarea direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene. Recoltarea exemplarelor se realizează de către vânători sub coordonarea personalului de specialitate angajat al gestionarului, precum şi de către acesta din urmă.
- (3) Aprobările prevăzute la alin. (1) şi (2) se acordă după ce personalul de specialitate al structurilor teritoriale ale autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare a verificat la faţa locului situaţia pagubelor produse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum şi nivelurile populaţionale ale speciei mistreţ şi iminenţa producerii de pagube pentru situaţia prevăzută la alin. (1) sau solicitările direcţiilor sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, pentru situaţiile prevăzute la alin. (2).
- (4) Aprobările prevăzute la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) se acordă în baza raportului de control întocmit de către personalul de specialitate din domeniul silvic sau cinegetic avizat de conducătorul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, în urma verificării în teren privind situaţia pagubelor.